Noi grade de secretizare a secretului de stat

Parlamentul a aprobat joi, 16 octombrie, în primă lectură, proiectul Legii cu privire la secretul de stat, care urmează să înlocuiască Legea cu privire la secretul de stat din 1994, transmite Info-Prim Neo. Vicedirectorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Sergiu Burduja, a declarat că, spre deosebire de legea în vigoare, proiectul defineşte astfel de noţiuni ca atribuirea informaţiilor la secret de stat, secretizarea şi desecretizarea informaţiilor, gradul şi parafa de secretizare, dreptul la acces şi accesul la secret de stat, divulgarea şi pierderea informaţiilor atribuite la secret de stat ş.a. Actualele grade de secretizare (de importanţă deosebită, strict secret, secret) urmează a fi substituite cu alte patru grade de secretizare: strict secret, secret, confidenţial, restricţionat. În funcţie de gradul de secretizare, sunt stabilite patru forme de acces la secret de stat, precum şi termene pentru care se perfectează dreptul de acces la secret de stat. Pentru informaţiile cu gradul de secretizare „strict secret” se stabileşte un termen de secretizare de pînă la 25 de ani, pentru informaţii cu gradul de secretizare „secret” - de pînă la 15 ani, pentru informaţii cu gradul de secretizare „confidenţial” - de pînă la 10 ani, pentru informaţii cu gradul de secretizare „restricţionat” - de pînă la 5 ani. Informaţiile despre persoanele care colaborează sau au colaborat în secret cu organele care desfăşoară activitate de informaţii, de contrainformaţii şi operativă de investigaţii se stabileşte un termen de secretizare de pînă la 75 de ani. Temeiurile de refuz de acordare a dreptului de acces la secret de stat din legea în vigoare au fost completate cu următoarele: sprijinirea de către cetăţean a activităţii unui stat străin, unor organizaţii străine sau cetăţeni străini apatrizi, ce cauzează prejudicii intereselor securităţii RM; participarea cetăţeanului la activitatea partidelor, altor organizaţii social-politice sau a asociaţiilor obşteşti, a căror activitate este suspendată sau interzisă; neexecutarea obligaţiilor privind păstarea secretului de stat încredinţat; comunicarea la perfectarea dreptului la acces a unor informaţii incomplete sau neautentice; depunerea unei cereri de renunţare la cetăţenia RM. În acelaşi timp, este stabilit un mod special de acces la secret de stat al preşedintelui şi deputaţilor Parlamentului, preşedintelui RM, prim-ministrului şi miniştrilor. Modul special nu se va aplica în cazul persoanelor care deţin multiplă cetăţenie. Proiectul propune să fie transmise în competenţa Guvernului atribuţiile preşedintelui R. Moldova de aprobare a structurii şi componenţei Comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat şi Regulamentului acesteia, a Nomenclatorului informaţiilor atribuite la secret. De asemenea, în proiect a fost inclus un nou domeniu de informaţii atribuite la secret de stat – domeniul activităţii autorităţilor locale. Au fost extinse categoriile de informaţii care nu pot fi secretizate. În proiectul de lege au fost incluse şi atribuţiile SIS în domeniul protecţiei secretului de stat. Deputaţii Alianţei Moldova Noastră (AMN) au atenţionat că noua lege va împuternici SIS cu obligaţii suplimentare. „SIS, directorul căruia este numit de Parlament, devine tot mai mult un instrument de luptă cu oponenţii politici ai guvernării”, a declarat deputatul AMN Alexandru Lipcanu. „Proiectul de lege conţine prevederi care limitează accesul cetăţenilor la informaţie, în special al preşedinţilor de raioane, care nu fac parte din partidul de guvernămînt”, a reclamat deputatul AMN Leonid Bujor. Deputatul Partidului Comuniştilor, Vadim Mişin, a declarat că proiectul este bine pregătit, unul corect şi binevenit. Potrivit deputatului comunist, prevederile noii legi nu aduc atingeri valorilor democratice. Anterior, organizaţii neguvernamentale au reclamat că lista informaţiilor clasificate ca şi secret de stat este mai largă decât ar trebui în condiţiile unui stat democrat şi au propus reexaminarea proiectului, includerea în componentele sistemului naţional de protecţie a unei clasificări echilibrate a informaţiilor cu privire la secretul de stat, limitarea duratei de secretizare a informaţiilor.