Noi forme de protecţie a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească vor fi reglementate de Codul familiei

Noi forme de protecţie a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească vor fi reglementate de Codul familiei. Modificări şi completări în acest sens au fost adoptate de Parlament în primă lectură joi, 10 aprilie, transmite Info-Prim Neo. Amendamentele vizează, în mare măsură, capitolul 17 din Cod – „Depistarea şi plasamentul copiilor rămaşi fără ocrotire părintească”, care urmează a fi completat şi se va numi: „Depistarea, evidenţa şi formele de protecţie a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească”. Potrivit ministrului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, Galina Balmoş, elaborarea proiectului a fost condiţionată de situaţia socială creată în domeniul protecţiei copililor rămaşi fără ocrotire părintească, de demararea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului şi de adaptarea mai rapidă a legislaţiei secundare în domeniu. Având în vedere numărul mare de copii plasaţi în instituţiile rezidenţiale de stat, aproximativ 12 mii, în practică au început a fi aplicate noi servicii de prevenire a separării copiilor de părinţi (servicii de zi) şi forme de protecţie alternative internatelor (asistenţa parentală profesionistă, centrele nestatale de plasament temporar, etc.), dar care nu sunt reglementate de Codul familiei, a explicat ministrul. Proiectul aduce mai mult elemente noi în legislaţie. Dacă va fi adoptat, acesta va asigura dreptul la protecţia copilului nu doar contra abuzului, dar şi contra pedepsei corporale. Proiectul completează definiţia copilului rămas fără îngrijire părintească cu termenul de „abandon”, pentru a defini mai bine această categorie de copii întâlnită des în practică, dar care nu este reflectată în Codul familiei. Modificările legislative vor permite şi altor organe de stat, decât autorităţilor tutelare, dar şi societăţii civile de a participa activ la identificarea cazurilor copiilor rămaşi fără ocrotire părintească, a comunicat Galina Balmoş. Noile prevederi pun accent pe necesitatea organizării serviciilor de prevenire a intrării copiilor şi familiilor în situaţii de risc, care determină separarea copiilor de părinţi şi monitorizarea situaţiei acestora, prevederi care nu au existat până acum. De asemenea, se pune accent pe stabilirea prioritară a formelor de protecţie de tip familial sau similare acestora, spre deosebire de legislaţia în vigoare, care pune accent pe plasarea copiilor în instituţii rezidenţiale de stat. Sunt introduse prevederi privind formele noi de protecţie, dar, în acelaşi timp, este permisă plasarea copiilor pentru educaţie şi îngrijire în instituţii rezidenţiale atât de stat, cât şi private. Sunt ajustate prevederile Codului familiei la standardele internaţionale minime de calitate ce asigură dreptul copiilor plasaţi în Casele de copii de tip familial în număr de şapte şi nu mai mulţi. Totodată, proiectul propune şi egalarea vârstei matrimoniale pentru bărbaţi şi femei – 18 ani. Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului a recomandat ca această prevedere să fie studiată suplimentar, ţinându-se cont de specificul R. Moldova şi statisticele existente. Proiectul legii urmează a fi aprobat de majoritatea parlamentară în lectura a doua.