Nivelul de cunoștințe în rândul populației generale despre antreprenoriatul social este redus. Peste 60% din respondenții unui sondaj nu au auzit sau nu știu dacă au auzit despre antreprenoriatul social. Și deși fiecare al cincilea intervievat a menționat că poate defini antreprenoriatul social, atunci când au fost întrebați concret dacă își pot aminti denumirea unei întreprinderi sociale, acest lucru l-au putut face doar 2%. Constatările se regăsesc în studiul sociologic „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”, prezentat de Keystone Moldova.
Într-o conferință de presă la IPN, Ludmila Malcoci, director executiv Keystone Moldova, a menționat că cercetarea a fost efectuată în perioada iulie-septembrie 2022. A fost efectuată o analiză documentară de birou a cadrului normativ relevant și au fost realizate patru interviuri cu experți din domeniu și șase discuții de tip focus grup cu diferite grupuri țintă. De asemenea, s-au efectuat sondaje de opinie în rândul populației generale cu vârsta cuprinsă între 15 și 65 de ani, pe un eșantion de 1 142 de persoane.
În cadrul cercetării, respondenții au fost întrebați cine cred că sunt beneficiarii întreprinderilor sociale și care sunt caracteristicile acestor întreprinderi, comparativ cu cele obișnuite. Mai bine de jumătate au oferit intuitiv un răspuns corect. Ei au menționat că este vorba despre persoanele cu dizabilități, copii și tineri din familii vulnerabile, persoanele în etate. Alți 28% din intervievați consideră că de întreprinderile sociale beneficiază toată societatea, iar 19% consideră că beneficiază comunitățile locale.
Studiul arată că reglementarea antreprenoriatului social ca parte componentă a cadrului normativ general al antreprenoriatului diminuează importanța domeniului, înțelegerea particularităților, a principiilor aplicabile și a modului de operare. Totodată, accepțiunea de persoanele defavorizate în contextul antreprenoriatului social ca și grup țintă este îngustă în felul în care este reglementat de legea specială – Legea asistenței sociale.
Autorii cercetării constată că lista activităților care cad sub incidența antreprenoriatului social este destul de limitată. „În acest context, probabil, ar trebui să ne gândim să nu includem lista activităților care pot fi practicate în cadrul antreprenoriatului social, dar să includem nemijlocit lista activităților care nu pot fi practicate în cadrul parteneriatului social”, consideră Ludmila Malcoci.
Statutul de întreprindere socială se obține în mod formal odată cu înregistrarea modificărilor statutare ce implică o procedură administrativă și cheltuieli suplimentare întrucât se atestă o lipsă a schimbului de informații între autorități. De asemenea, s-a constatat că nu există o metodologie unică și clară de verificare a conformării întreprinderilor sociale la statutul atribuit. La fel, lipsesc anumite facilități fiscale și nu există programe de consiliere în inițierea și dezvoltarea unei afaceri sociale.
Oxana Isac, coordonatoare de proiect, Keystone Moldova, a declarat că studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Moldova”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Suedia, în parteneriat cu Fundația Est-Europeană, Centrul Contact și Keystone Moldova. Durata acestuia este de trei ani, ianuarie 2022 și finele anului 2024.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.