Nistrul şi Prutul, din ce în ce mai poluate

Nivelul de poluare a râului Nistru, dar şi a râului Prut, s-a ridicat considerabil în ultima perioada. Situaţia a fost influenţată şi de inundaţiile catastrofale din 2010. Rezultatele Expediţiei ecologice complexe 2011 arată că apele conţin un procent ridicat de săruri, poluanţi de origine organică şi produse petroliere, transmite Info-Prim Neo. „Calitatea prostă a apei a fost înregistrată mai ales în apropierea oraşelor. O bună parte din oraşele noastre nu au staţii de epurare, iar din cele existente majoritatea sunt învechite”, a declarat, la o conferinţă de presă, ministrul mediului, Gheorghe Şalaru. În lipsa unui filtru, toate substanţele reziduale nimeresc în râuri. Potrivit specialiştilor, partea inferioară a râului Nistru, de la Vadul lui Vodă şi până la Palanca, este mult mai poluată comparativ cu partea superioară a râului. Cu cât ne îndepărtăm de izvorul râului, cu atât apa devine mai poluată. Situaţia este determinată de afluenţii care duc cu sine apele reziduale ale oraşelor mari. Este vorba despre municipiul Chişinău, prin care trece râul Bâc, considerat cel mai poluat râu din ţară, şi municipiul Bălţi, care influenţează mult calitatea apei din Râut. La fel, un râu nu tocmai curat care se revarsă în Nistru este şi Botna, a subliniat ministrul. În ceea ce priveşte râul Prut, au fost înregistrate depăşiri considerabile ale produselor petroliere în apropierea satelor Şireuţi şi Branişte, atingând valoarea de 0,13mg/l, cifră de zece ori mai mare decât nivelul admisibil. De asemenea, o concentraţie ridicată de nitriţi a fost înregistrată în aval de la oraşul Leova. Un factor important de otrăvire a apelor sunt gunoiştile şi băligarul de animale. Gheorghe Şalaru a remarcat faptul că în 108 localităţi din sudul ţării există peste 200 de gunoişti. Majoritatea din ele sunt amplasate pe coline sau pe malul unor râpe. „La gunoi ducem tot ce avem, şi bateriile uzate, şi motorul de maşini, şi fierul ruginit – lucru absolut incorect. Pentru că, după prima ploaie, toate deşeurile se scurg şi nimeresc în râuri, de unde agricultorii iau apă pentru a stropi terenurile. Ca rezultat, toate aceste metale ajung în organismul nostru.”, a precizat Gheorghe Şalaru. Poluarea apei afectează şi peştele din râuri. De la an la an, volumul de peşte este din ce în de mai mic. S-a redus şi numărul de specii. Lucru care, la fel, trebuie să ne îngrijoreze. Totuşi, spune ministrul, situaţia mai poate fi schimbată dacă vor fi luate măsurile necesare de stopare a poluării. Elaborarea unor proiecte de construcţie a staţiilor de epurarea, mai ales în localităţile cu zone industriale, sau reconstrucţia celor existente, ar fi un prim pas în stoparea poluării, este de părere ministrul. Ministerul Mediului îşi propune să elaboreze o strategie de gestionare a deşeurilor, care ulterior va fi prezentată autorităţilor publice din localităţi. Una din priorităţi este reducerea la maximum a numărului de gunoişti. În doi-trei ar trebui să avem nu mai mult de 20 de gunoişti în partea de sud a ţării, care apoi vor ajunge la 2-3”, a spus ministrul mediului. Gunoiştile trebuie să fie cât mai departe de râuri. Expediţia ecologică pe râurile Nistru şi Prut a fost organizată în perioada mai-iunie 2011, în limitele hotarelor Republicii Moldova.