Diplomația populară care se manifestă prin acordurile de înfrățire a localităților din Republica Moldova și România, demersurile ce se fac la nivel local ar trebui să trezească voința politică și să o îndemne la pași concreți pentru apropierea oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului. O opinie în acest sens a fost formulată de primarul comunei Budești, Nina Costiuc, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Eu văd unirea, integrarea țării noastre în România, anume prin aceste înfrățiri, prin această diplomație populară, pentru a mișca lucrurile din loc. Vreau să trezim acea voință politică pentru a face pași concreți”, a declarat Nina Costiuc.
Ea spune că acum, fără suportul autorităților centrale, este foarte greu și sunt multe lucruri de făcut în sensul alinierii cadrului legal. „Cadrul legal nu este unic și la același nivel. Până acum nu ne este clar cum am putea să trecem la implementarea proiectelor în oglindă. Astăzi se cere o altă atitudine și un mecanism concret pentru a implementa proiecte comune, atât în Republica Moldova, cât și în România”, a declarat Nina Costiuc.
Potrivit ei, relația dintre administrația publică locală și cea centrală este una dificilă de mai mulți ani, e nevoie de mai multă comunicare și coordonare a eforturilor.
Primarul comunei Budești, Nina Costiuc își amintește că încă la începuturi, când abia se făceau primele acorduri de înfrățire între localitățile din Republica Moldova și România, situația era complicată din punct de vedere politic și nu doar, dar asta nu i-a împiedicat pe oamenii din comunitățile de pe ambele maluri ale Prutului să se apropie. „În 2009, vă dați seama care era atunci situația, și voința politică, și relațiile? Apoi în 2010 s-a format CALM, am fost printre primele comunități care au format această asociație. Sigur că ne-am dorit foarte mult ca nu numai eu, ca primar, să am posibilitatea de a vedea o primărie din România. Am spus că îmi doresc foarte mult să merg cu doamne primari în Cumpăna pentru a face o conexiune mai mare între noi. Am fost mai întâi cu 8 doamne-primar, apoi cu 42 de doamne-primar. Am spus că ne dorim foarte mult să avem schimb de experiență. Ne-am dorit foarte mult să avem și cărți în biblioteci, deoarece în 2009, în bibliotecile noastre nu prea erau cărți în grafia latină, erau doar în chirilică”, a declarat Nina Costiuc.
Nina Costiuc spune că România a fost întotdeauna alături prin proiecte și ar trebui ca această colaborare să continue, dar trebuie să se depună eforturi din ambele părți. Totodată, ea declară că, deși se bucură că tinerii acum au posibilitate de a studia în România, au acces mai mare la oportunități, o întristează faptul că mulți nu mai revin în Republica Moldova.
„Noi ne bucurăm că avem posibilitate ca copii noștri să meargă la studii în România, dar aș întreba câți s-au întors înapoi în țară și și-au adus contribuția la dezvoltarea ei. Noi ne bucurăm că tinerii au posibilitatea de a-și găsi un drum, o oportunitate unde să lucreze. Din păcate, medicii noștri, inginerii se regăsesc acolo la lucru și niciodată nu se vor întoarce înapoi”, a mai spus Nina Costiuc.
Dezbaterea se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
