Actualul Parlament își poate duce mandatul până la capăt, dacă deputații se limitează la declarații precum că sunt pentru alegeri anticipate, dar nu întreprind nimic pentru a le provoca. Unica cale de a provoca alegerile parlamentare anticipate este ca parlamentarii să vină la ședințele Parlamentului, să discute, dar să nu adopte nicio lege. Astfel, intervine motivul legal prevăzut în articolul 85 al Constituției privind dizolvarea Parlamentului și numirea alegerilor anticipate. O altă soluție legală nu există. Opinia a fost exprimată de Nicolae Osmochescu, judecător în demisie la Curtea Constituțională la dezbaterea publică „Dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate. Experții „traduc” acțiunile și declarațiile politicienilor pe înțelesul publicului larg”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Nicolae Osmochescu, efectele, inclusiv juridice, pentru tergiversarea situației create actualmente la nivelul Guvernului și Parlamentului, pot fi cele mai negative, pentru că tragerea de timp este în favoarea PSRM, care, ulterior, va obține posibilitatea să pună toată vina pe umerii sau conștiința Maiei Sandu. „Trebuie de privit procesele nu doar cu ochii politicienilor, dar cu ochii cetățeanului de rând, ca tot ce s-a produs până acum, inclusiv alegerea președintelui, să ducă spre lucruri pozitive, orice altceva duce la degradarea economiei și efectele sunt negative. Politicienii trebuie să se așeze, să discute și să meargă la compromise care e „arta politicului”.
Judecătorul în demisie la CCM este de părere că numai cel care a ales Parlamentul, adică electoratul, poate decide dacă acesta este capabil sau incapabil să-și exercite funcțiile prevăzute de Constituție. „Curtea Constituțională nu are dreptul și competența de a stabili de este sau nu capabil Parlamentul de a crea o majoritate parlamentară care să formeze Guvernul. Acest lucru nu poate fi supus vreunei modalități de interpretare a Constituției și Codului Electoral. Altfel se ajunge la distanțarea de ideea că Parlamentul este unicul organ legislativ ales de popor care exercită suveranitatea în mumele și din mandatul poporului”, a spus el.
Potrivit lui Nicolae Osmochescu, nimeni nu încurcă deputaților să acumuleze două treimi din voturi în Parlament ca să decidă posibilitatea Parlamentului de a se autodizolva. „Să fie propus un proiect de lege privind modificarea Constituției, care trece toate etapele de preavizare și avizare pozitivă de către CC, se examinează și adoptă în Parlament și se fac modificările în Constituție. De exemplu, să se prevadă că, dacă într-o perioadă de timp, Parlamentul nu-și exercită funcțiile sale, poate fi autodizolvat cu două treimi din voturi”, a spus judecă torul în demisie.
În altă ordine de idei, el a spus că nu există noțiunea juridică de „guvern în tranziție” speculată de anumite forțe politice. „Acesta poate exista numai acolo unde nu există Parlament legal, constituțional al țării. Există doar „guvern plenipotențiar” și „guvern în exercițiu” așa cum este actualul guvern. Dar un guvern în exercițiu nu are dreptul să realizeze unele atribuții, cum ar fi aprobarea unui acord de împrumut. Actualul Guvern nu poate să-și asume angajamente pe plan internațional și el trebuie să-și îndeplinească atribuțiile până la numirea unui nou Guvern. Un Guvern plenipotențiar în contextual actual este posibil și e legal”, a spus Nicolae Osmochescu.
Dezbaterea publică „Dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate. Experții „traduc” acțiunile și declarațiile politicienilor pe înțelesul publicului larg”, este ediția a 168-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
