Independenţa Republicii Moldova a început cu decretarea limbii române drept limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin. Declaraţia aparţine scriitorului Nicolae Dabija şi a fost lansată în cadrul emisiunii „Loc de dialog” de la postul public “Radio Moldova”, transmite IPN.
„Îmi aduc aminte de acea Mare Adunare Naţională, când aproape un milion de oameni au îngenuncheat pentru că doreau să vorbească limba lor”, a spus Dabija. Potrivit scriitorului limba a fost acel element care a condus la destrămarea Uniunii Sovietice. „În toate republicile unionale, cu excepţia Georgiei, limba de stat era limba rusă, fapt prevăzut şi în constituţiile lor. Oamenii erau persecutaţi, dacă vorbeau în limba maternă. La Uniunea Scriitorilor în acele timpuri erau doar trei scriitori vorbitori de limbă rusă, iar ceilalţi trebuia să ne conformăm lor şi să vorbim ruseşte, altfel încălcam Constituţia”, îşi aminteşte Nicolae Dabija.
Scriitorul a ţinut să aprecieze şi rolul scriitorilor în mişcarea de eliberare naţională şi păstrării valorilor. „Erau scriitori proletcultişti ca Emilian Bucov, Andrei Lupan, Bogdan Istru. . Dar şi aceşti scriitori au un mare merit că au contribuit la păstrarea şi promovarea limbii române”, a adăugat Dabija.
Scriitorul regretă faptul că până la momentul de faţă minorităţile etnice conlocuitoare pe teritoriul Republicii Moldova „vorbesc limba unui stat străin”, dar nu a ţării unde locuiesc. Pe de altă parte, Dabija apreciază faptul că în şcoli se studiază limba română, iar generaţia tânără a „ajuns să vorbească o limbă ca la Bucureşti” şi nici un tânăr vorbitor de limbă română de la noi niciodată nu va opta pentru integrarea în Uniunea Vamală, ci doar pentru Uniunea Europeană.
Nicolae Dabija este cunoscut activist şi promotor al Mişcării de renaştere şi integrare naţională, deputat în Sovietul Supreme al Uniunii Sovietice, iar mai apoi deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, a semnat Declaraţia de Independenţă. În calitate de redactor șef al săptămânalului "Literatura şi arta", editat de Uniunea Scriitorilor din Moldova, a avut un rol important în lupta de renaștere națională din Republica Moldova. Săptămânalul condus de Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicație care susținea revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. În perioada de glorie săptămânalul "Literatura și Arta" depășea tirajul de 260.000 de exemplare. În 2005 Nicolae Dabija e ales președinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, organizație neguvernamentală de cultură și drept, la care au aderat peste 150 de organizații culturale, uniuni de creație, asociații neguvernamentale.
