Interviu IPN cu Nicolaas de Zwager, coordonatorul iniţiativei NEXUS Moldova, directorul şi fondatorul Agenţiei IASCI (Viena, Austria), care implementează NEXUS Moldova.
---
– Pe data de 18 decembrie a fost deschis cel de al patrulea centru NEXUS care prestează servicii migranţilor din Republica Moldova. De unde vine ideea de a deschide aceste centre aici, în Republica Moldova?
– NEXUS Moldova este un prototip global şi este prima tentativă de a-l implementa în general în lume sub această formă, pentru că noi, cei de la Agenţia IASCI, considerăm că migraţia poate derula mai eficient, atât din punctul de vedere economic, cât şi din punct de vedere personal al migrantului. Persoanele care migrează îşi propun anumite obiective pe care acasă, în ţara lor, nu le pot atinge. Şi aceste obiective, de obicei, se reduc la acumularea unui anumit tip de bunăstare: bani, relaţii de afaceri, abilităţi, conexiuni, oportunităţi de a investi. Ideea din spatele NEXUS este de a-i face pe aceşti oameni, care au plecat sau decid să plece, oameni de succes, care îşi vor atinge obiectivele propuse într-un timp cât mai restrâns. În opinia noastră, un migrant de succes este acela care îşi atinge obiectivele într-un mod cât mai eficient, mai securizat şi atunci el este mult mai dispus să revină în ţara sa de origine şi să investească spre binele său personal, al familiei, al comunităţii (sat, oraş) şi, în ultimă instanţă, spre binele ţării.
Noi nu încurajăm, nu fortificăm migraţia, ci doar vrem să o facem mai eficientă, ca aceasta să devină circulară, în cadrul căreia oamenii care decid să plece o fac pentru o perioadă de 5-6 ani, apoi revin acasă. În felul acesta, noi dorim să schimbăm acea percepţie prin care migraţia e văzută ca o ameninţare. Vrem să fie văzută ca o oportunitate. Ceea ce facem noi, NEXUS, care din latină înseamnă conexiune, este de a aduce pe o platformă unică furnizorii de servicii de calitate din 3 domenii: public, privat şi sectorul nonguvernamental, pentru a oferi exact soluţiile de care au nevoie migranţii moldoveni şi familiile acestora.
– Din cele 4 centre NEXUS deschise în Republica Moldova, la Edineţ, Ungheni, Cahul, cel de la Chişinău a fost inaugurat ultimul. De ce s-a optat pentru această ordine?
– NEXUS este un prototip care nu a avut de urmat un model deja existent şi atunci când am început să lucrăm am făcut-o în bucătăria apartamentului pe care îl închiriez, cu 6-7 angajaţi, aşa a pornit totul. Noi ne-am gândit să pornim de la ceva mai mic, şi anume de la nişte centre la nivel raional, pentru a acumula experienţă necesară, şi apoi să creştem această practică, inclusiv din dorinţa de a învăţa din greşeli, pentru a le evita la un nivel mai înalt. Centrul de la Chişinău este unul bine structurat, reieşindu-se din experienţa pe care am acumulat-o, evitându-se greşelile din trecut şi cu un personal bine instruit. Noi acţionăm într-o manieră în care să putem oferi clienţilor noştri ceea ce ne-am propus.
– Care este perspectiva de mai departe a acestor centre?
– În prezent toate cele 4 centre sunt finanţate de către Uniunea Europeană şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi noi le suntem foarte recunoscători nu doar pentru sprijinul financiar, dar şi pentru încrederea pe care ne-au acordat-o. Perioada de finanţare este până la sfârşitul anului 2015, dar suntem în discuţii pentru extinderea iniţiativei, de la 3 la 4 ani. Ceea ce distinge iniţiativa NEXUS de altele constă în faptul că este ghidată de principiile de piaţă: pe de o parte, există migranţii moldoveni, clienţii noştri, iar pe de altă parte, există partenerii noştri, prestatori de servicii necesare migranţilor. Tot ce facem este să punem semnul egal între aceste două segmente, astfel încât procesul de migraţie să devină unul mai uşor.
Noi suntem o nişă de marketing prin care creăm accesul prestatorilor de servicii la un segment de piaţă neexplorat. Şi dat fiind faptul că noi aducem beneficii acestor companii private, aşteptăm şi o recompensă. Sunt afaceri pentru afaceri şi afaceri pentru client. De fapt, perspectiva noastră este de a fi parte din comunitatea de afaceri din Moldova pentru o perioadă îndelungată. Atât timp cât va exista migraţia, va exista şi NEXUS Moldova. La fel, discutăm deja posibilitatea de a ne extinde într-o regiune din Ucraina şi în câteva judeţe din România, cu intenţia de a administra acest imperiu de aici de la Chişinău.
Activitatea noastră este orientată spre migrant. Oricine care intenţionează să plece în străinătate, fie deja se află acolo sau are rude, prieteni peste hotare, fie se gândeşte să revină în ţară sau deja s-a întors are o sumedenie de întrebări, răspunsul cărora necesită mult efort şi consumă mult timp. Noi suntem cei care căutăm răspunsurile, oferindu-le gratuit clienţilor noştri. De exemplu, de obicei, migranţii pleacă pentru o perioadă de aproximativ 10-12 ani ca să-şi acumuleze un capital, noi ne dorim ca această perioadă să fie redusă practic în jumătate, în aşa fel ca migrantul să poată să revină mai repede acasă şi aici s-ar soluţiona un şir de probleme legate de copii, familii etc. şi, de fapt, aceasta ar însemna o migraţie circulară eficientă. Acum întrebarea este cum să captăm şi să orientăm impactul de dezvoltare al migraţiei pentru Republica Moldova.
– Una dintre constatările studiului sociologic privind migraţia în Moldova, realizat în cadrul iniţiativei NEXUS Moldova, arată că predomină ideea de revenire acasă. Dar cât de reală este realizarea ei, în condiţiile în care moldovenii văd o viaţă mai bună peste hotare şi câştigă mai mulţi bani acolo?
– Noi suntem mândri de cercetarea pe care am realizat-o şi este pentru prima dată când s-a aplicat o metodologie probabilistică inovatoare şi această cercetare arată că 44 de mii de migranţi internaţionali sau 1,3% din totalul populaţiei Republicii Moldova s-au întors în Moldova până în prezent. 54,5% din aceştia au revenit în perioada 2010-2013. Deci, constatăm că repatrierea are loc şi are un trend îmbucurător. Majoritatea moldovenilor care pleacă peste hotare pleacă cu această intenţie de a reveni, însă, din cauză că migraţia este ineficientă, durata de atingere a obiectivului se lungeşte, iar perioada de aflare peste hotare se dublează, ajungând la mai mult de 10 ani. În momentul în care migrantul atinge vârsta de pensionare într-o altă ţară, decide să rămână acolo şi atunci există consecinţe cum ar fi chiar şi divorţurile, dar şi altele. Însă, fenomenul migraţiei din Moldova, precum şi impactul său pozitiv şi negativ nu ţine doar de fluxurile externe ale migranţilor pe termen lung, dar implică şi o mobilitate internă.
– Odată ce cetăţenii vor avea acces la mai multe informaţii şi se vor pregăti mai bine pentru a migra, nu va contribui acest fapt la stimularea migraţiei, la încurajarea şi mai mult a cetăţenilor să plece în căutarea unei vieţi mai bune?
– În acest sens, NEXUS este unic şi inovator, pentru că noi lucrăm cu migranţii, cu ambiţiile şi scopurile lor, care sunt de a migra, a aduna acel capital şi a reveni acasă. Nu mai suntem în anii când lumea pleca şi nu se mai întorcea, suntem într-o perioadă când există un şir de posibilităţi, cum ar fi comunicarea pe internet, zboruri rapide şi multe altele. În general moldovenii păstrează un ataşament puternic pentru ţara lor de origine şi un număr semnificativ exprimă intenţia de a se întoarce odată ce reuşeşte să acumuleze suficient capital sau să îndeplinească alte obiective prioritare. Cu cât mai repede vom reuşi să transformăm migraţia în una eficientă şi cu cât mai repede vom ajuta migranţii să-şi atingă scopul, cât acest sentiment de legătură cu familia şi dorinţă de a reveni este încă proaspăt, cu atât mai bine vom reuşi să motivăm migranţii să se întoarcă.
Vă da un exemplu – o familie din Europa reuşeşte să adune în medie economii din întregul venit al familiei în valoare de 4%, în China, unde cetăţenii sunt mari economisitori – 13%, iar migranţii moldoveni adună economii de 48%. Atunci când pleacă să muncească ei nu cheltuiesc pentru distracţii, haine, ba chiar, dimpotrivă, se angajează la mai multe locuri de muncă concomitent. Şi, deşi ei se integrează în alte state, în alte condiţii, deşi văd o atitudine respectuoasă, dorinţa lor este de a reveni, nu neapărat în Moldova ca stat, dar la locul lor de baştină, în sătucul (orăşelul) de unde au plecat. Ideea noastră este de a le ajuta să devină migranţi de succes şi, în opinia migranţilor, succesul constă în atingerea obiectivelor şi revenirea acasă. Noi spunem: pleacă pregătit şi revină mulţumit şi asta se referă la fiecare cetăţean care decide să plece.
– Care sunt aşteptările pe care le aveţi în legătură cu fenomenul migraţiei în Republica Moldova?
– Migraţia moldovenească, provocările şi oportunităţile acesteia sunt cu mult mai complexe decât se consideră. Este un amestec de migraţie externă, mişcare internă şi mişcări de revenire ale forţei de muncă, toate având loc într-o economie ce-şi continuă calea sa de tranziţie. Şi migraţia, în timp ce uneori constituie o provocare pentru persoanele şi comunităţile implicate, este o parte din această tranziţie. Unii moldoveni îşi văd succesul în migraţie şi manifestă intenţia de a pleca şi acest nivel se menţine constant. Totodată, asistăm la un proces de maturizare a comportamentului şi a mentalităţii migranţilor. Între timp, ei şi-au reunificat familiile, pentru că, de exemplu, dacă familiile se destramă – remitenţele scad. Vedem cum cresc performanţele celor care pleacă.
Întoarcerea şi integrarea durabilă sunt considerate a fi ultima etapă în procesul migraţiei circulare. Din perspectiva legăturii dintre migraţie şi dezvoltare, precum şi a managementului eficient al migraţiei, procesul de revenire din migraţie este important pentru că implică un posibil transfer de capital financiar şi social. Prin urmare, migraţia circulară devine un factor determinant ce influenţează nivelul de dezvoltare ce poate fi obţinut din partea migraţiei.
Notă: NEXUS Moldova a fost lansat în data de 15 decembrie 2012. Până în prezent, au fost inaugurate 4 centre NEXUS – la Edineţ, Ungheni, Cahul, ultimul fiind deschis pe 18 decembrie curent la Chişinău. Tot pe 18 decembrie, a fost lansat şi Centrul NEXUS Virtual – www.nexusnet.md - o pagină de internet complexă prin intermediul căreia vor putea fi oferite informaţii şi servicii la fel ca şi la un centru obişnuit. Iniţiativa este implementată de un consorţiu condus de IASCI şi este finanţată de Uniunea Europeană (prin „Programul tematic de cooperare cu ţările terţe în domeniul migraţiei şi al azilului”) şi cofinanţată de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.
Elena Nistor, IPN
