Anul acesta se împlinesc exact 30 de la consfințirea statutului de neutralitate al Republicii Moldova. Războiul de agresiune pe care îl poartă Federația Rusă împotriva Ucrainei a schimbat dramatic condițiile existente până nu demult de securitate regională și internațională. Impactul noilor condiții asupra securității și independenței țări, pentru asigurarea cărora se conta, până nu demult, pe statutul de neutralitate, avantajele, riscurile, sau pericole pe care le generează statutul respectiv în noile condiții, au fost analizate de participanții dezbaterii publice „Neutralitatea Moldovei între avantaje, riscuri și pericole”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boţan, expert permanent al proiectului, a explicat că neutralitatea este poziția unui stat care nu ia parte la războaie între alte puteri. Dreptul internațional al neutralității conține trei restricții privind acțiunile statelor și țărilor neutre în timpul unui război între alte state. Este vorba despre abținerea de la implicarea cu propriile forțe armate în conflictul altor părți, abținerea de la punerea propriului teritoriu la dispoziția unei părți beligerante, oferirea teritoriului țării pentru utilizare de către părțile în conflict (bazare, tranzit, zbor etc.) și nediscriminarea niciunei dintre părți prin furnizarea de arme și bunuri militare. Cadrul legal al statutului de neutralitate al Republicii Moldova este determinat de articolul 11 al Constituției, iar interpretarea acestuia prin hotărârea Curții Constituționale din 2 mai 2017. Neutralitatea Republicii Moldova a fost declarată unilateral, nefiind consecința unui tratat internațional.
Expertul a adăugat că autoritatea abilitată cu gestionarea statutului de neutralitate al țării este șeful statului. Potrivit articolului 87 al Constituției referitor la atribuțiile în domeniul apărării, președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război și le aduce, neîntârziat, la cunoștința Parlamentului.
Irina Vlah, președintă a „Platformei Moldova”, consideră subiectul discutat unul foarte important în contextul unui mare deficit de discuții libere pe asemenea subiecte, deoarece, susține ea, 12 canale TV au fost închise, multe canale mass-media sunt angajate în auto-cenzură, iar autoritățile folosesc diferite învinuiri și pun cenzură pe canalele TV. Drept urmare, societatea nu este informată suficient și astfel se pierde democrația în țară. Potrivit Irinei Vlah, statutul de neutralitate este prevăzut în Constituție, dar Guvernul întreprinde acțiuni care sunt incompatibile cu politica de neutralitate. În același timp, cetățenii, deși susțin principiul neutralității, nu înțeleg pe deplin ce înseamnă aceasta. Sunt cetățeni care cred că neutralitatea este incompatibilă cu aderarea la UE. Prin urmare, este important și necesar ca să vorbim despre neutralitate.
Președinta „Platformei Moldova”, a adăugat că neutralitatea permanentă înseamnă mai multe oportunități pentru dezvoltarea economică, comerț și securitatea cetățenilor moldoveni. Din păcate, spune ea, cetățenii care vor să vorbească despre aceasta sunt supuși atacurilor informaționale, inclusiv din partea oficialilor guvernamentali. Acțiuni similare au fost pornite și împotriva sa așa că salută oportunitatea de a veni la această dezbatere și de a vorbi despre neutralitate.
Potrivit lui Igor Munteanu, președinte al Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), există tradiția de a discuta despre neutralitate în Europa, pentru că Europa a fost de-a lungul secolelor „un teatru de războaie”. El spune că atunci când se vorbește despre neutralitatea Republicii Moldova, trebuie, pe de o parte, să fie comparată cu neutralitatea unor state care tradițional s-au detașat de participarea în conflicte teritoriale, sau dispute beligerante, pe de altă parte, să se înțeleagă că până și cele mai tradiționale neutralități au suferit mari schimbări în ultimii mai bine de 30 de ani. „Pentru că Europa s-a schimbat, contextul de securitate al continentului s-a schimbat, respectiv și politicienii sunt obligați să înțeleagă neutralitatea într-un proces dinamic, astfel încât, prin instrumentele pe care aceasta le pune la dispoziția cetățeanului - siguranță, predictibilitate, siguranță internă – să-șise îndeplinească funcția de a apăra hotarele și cetățenii”.
Potrivit lui Igor Munteanu, e nevoie să se înțeleagă că neutralitatea trebuie să servească cetățenii și nu doar să fie un slogan impus în anumite circumstanțe pentru ca să placă cuiva. Totodată, politicienii au misiunea deosebită de a educa cetățenii și în același timp să renunțe la manipularea unor categorii importante din pevederile constituționale pentru a-și impune propria agendă.
Dezbaterea publică cu tema „Neutralitatea Moldovei între avantaje, riscuri și pericole”, este ediția a 299-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.