Prejudiciul material estimat de Curtea de Conturi în rapoartele sale de audit se ridică la 568 de milioane de lei pentru anul trecut. Pe de altă parte, mai mult de 50% din recomandările formulate în aceste rapoarte nu se execută, iar din 2006 nicio persoană cu funcţie de răspundere din instituţiile verificate nu a fost trasă la răspundere. Datele sunt incluse în studiul „Despre cum se pierd banii publici: monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi pe anul 2012”, elaborat de Centrul Analitic Expert-Grup, transmite IPN.
Tatiana Savva, coautorul studiul, a menţiona, într-o conferinţă de presă, că, în comparaţie cu 2011, prejudiciul material estimat anul trecut de Curtea Conturi în rapoartele de audit s-a majorat de 1,5 ori. „Dacă se menţine ritmul, s-ar putea ca în 2013 să se ajungă la un prejudiciu de 1 miliard de lei, acesta fiind cauzat de nepăsarea instituţiilor şi întreprinderilor de stat auditate, care manifestă nepăsare faţă de recomandările Curţii de Conturi”, a spus expertul.
În studiu se menţionează că implicarea organelor ierarhic superioare în implementarea recomandărilor Curţii de Conturi este nesatisfăcătoare, iar reacţia organelor de drept lipseşte. Practic, nu există hotărâri adoptate de către Parlament asupra rapoartelor Curţii de Conturi, cu excepţia raportului financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat.
Angela Pascaru, membră a plenului Curţii de Conturi, a spus că actualmente nu sunt prevăzute pârgii pentru a eficientiza procesul de implementare a recomandărilor formulate în rapoartele de audit. „Încercăm de un an să promovăm un proiect de lege care ar permite Curţii de Conturi să aplice sancţiuni adminstrative conducătorilor instituţiilor în care auditul a depistat nereguli în utilizarea banilor publici şi a patrimoniului public”, specificat Angela Pascaru.
Oleg Gamuşceac, de la Centrul Naţional Anticorupţie s-a pronunţat pentru revigorarea Consiliului de Consultanţă, la care participă mai multe instituţii, inclusiv reprezentanţii societăţii civile, care ar discuta problema îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi. „Cel mai bine ar fi ca măsurile pe care le-am putea lua în comun în cadrul consiliului să fie profilactice, să prevină iregularităţile în utilizarea banilor publici”, a opinat reprezentantul CNA.
Studiul „Despre cum se pierd banii publici: monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi pe anul 2012” a fost elaborat de Expert- Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova : monitorizarea transparenţei şi promovarea controlului public”, finanţat de Soros-Moldova.
