Societatea este bulversată de investigațiile jurnalistice despre averile nejustificate ale profesioniștilor din sectorul justiției, care apar în declarațiile de avere și nu sunt evaluate la justa valoare, fie nu sunt declarate deloc. Pe de altă parte, starea de lucruri în justiție stă destul de rău la nivel de încredere din partea societății. Așa că astfel de informații duc și mai mult la scăderea încrederii în sectorul justiției. Opinia a fost exprimată de Iulian Rusu, director executiv adjunct la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în cadrul dezbaterii: „Verificarea averilor și intereselor în justiție”, organizate de IPRE, transmite IPN.
Președinta Autorității Naționale de Integritate (ANI), Rodica Antoci, s-a referit la barierele ce împiedică investigațiile pe baza declarațiilor de avere. De exemplu, subiecții (judecători, procurori) înregistrează averile pe persoane apropiate sau terțe, admit donații sau concubinaj, pe care nu le declară. Mai este și posibilitatea de a declara valoarea bunurilor la prețuri derizorii în virtutea aspectelor lacunare și permisive prezente în legislația civilă. O altă barieră este faptul că nu sunt demiși judecătorii vina cărora este demonstrată. Rodica Antoci spune că e nevoie să se ia în calcul posibilitatea extinderii domeniului de control al inspectorilor de integritate.
Președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a spus că o altă problemă sunt afacerile pe care le dirijează din umbră unii judecători și procurori, care nu au ajuns în vizorul ANI. Jurnalizata a adus aminte de cazul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, care, potrivit ei, de ani buni nu declară veniturile din afacerea soției sale. Jurnaliștii așteptă ca ANI să fie mai „curajoasă” cu cei care încearcă să ocolească legea.
Ion Crețu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că nu întotdeauna organul de autoadministrare judecătorească este în stare să facă ordine singur. Multe probleme nu pot fi depășite din cauza unor carențe de ordin legislativ, cum ar fi Legea privind selecția, evaluarea performanțelor şi cariera judecătorilor, care nu conține niciun criteriu privind integritatea candidaților care aspiră la funcția de judecător sau a celor care vor să fie promovați. Se lasă la discreția CSM să stabilească, printr-un regulament, criteriile de selecție. Potrivit regulamentului în vigoare, candidatul trebuie să acumuleze 85 de puncte, dintre care 60 de puncte date de colegiul de evaluare și maximum 2 puncte se referă la integritate, corectitudine și alte aspecte similare. Problema este la nivel legislativ. CSM nu poate adopta norme primare. Asemenea criterii trebuie să fie prevăzut în lege. La capitolul declararea averilor, CSM nu ar putea verifica averile magistraților, pentru că nu poate să-și aroge asemenea competențe, doar se conformează la ceea ce stabilește ANI.
Livia Mitrofan, judecătoare la Judecătoria Chișinău, este de părere că problema nu este în lege, dar în calitatea ei, în oameni, interese și modul de aplicare a legii. În primul rând, judecătorii sunt interesați ca factorii coruptibili din sistem să fie identificați și eliminați. ANI și CSM au posibilitatea de a verifica averile judecătorilor. Dacă se identifică o neconcordanță între venituri și cheltuieli, se presupune că banii sunt iliciți, aici ANI trebuie să vină cu o clarificare. Judecătoarea crede că e o idee bună să fie verificați din oficiu toți judecătorii.
Ion Guzun, avocat și expert anticorupție, menționează că pe viitor trebuie țintită corupția mare, să fie consolidate instituțiile anticorupție, să fie stabilite parteneriate de schimb de date cu autoritățile cu competențe similare din România, Bulgaria, Ucraina. De asemenea, trebuie să existe o transparență în activitatea și publicarea datelor esențiale, să fie investigate legăturile funcționarilor publici și afacerile în care sunt implicați și să fie aplicate sancțiuni eficiente pentru corupție și alte infracțiuni conexe.