În spațiul european se mizează pe așa-numite „puteri soft” pentru a preveni și a soluționa pașnic conflictele înghețate și a nu permite reescaladarea lor. O declarație în acest sens a fost făcută de către Natalia Albu, fondatoare a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, conferențiară universitară, Academia Militară, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare”, organizată de Agenția de presă IPN.
Natalia Albu spune că, spre deosebire de spațiul european, în altele, cum ar fi Orientul Mijlociu, măsurile de identificare a soluțiilor se transformă în confruntări violente și exemplifică situația care a relansat ostilitățile militare dintre Israel și Palestina. „Aici era clar că sunt conflicte înghețate, reescaladarea unor confruntări militare erau inevitabile. Vorbim despre confruntări violente, ceea ce deosebește situația de cea din spațiile europene”, a declarat ea.
Natalia Albu declară că specific conflictelor înghețate este și faptul că, pe lângă părțile care se află în conflict, există și a treia putere care este interesată. „Deci, conflictele înghețate n-au o terminologie, pentru că, realmente, marea putere care este implicată nu are interes în reglementarea acestui conflict, ci, din contra, să mențină controlul asupra teritoriului. De multe ori conflictele nu au un caracter etnic, deși se utilizează acest termen, că ar fi vorba de conflict etnic, pentru a găsi o scuză menținerii situației nereglementate”, a spus Natalia Albu.
Natalia Albu spune că în Kosovo există o misiune reală de menținere a păcii, dar în Republica Moldova este o așa-anumită „misiune de menținere a păcii”, „pentru că nu este vorba de o misiune de menținere a păcii conform standardelor internaționale, de exemplu ale ONU. Dacă s-ar fi aplicat o misiune de menținere a păcii, atunci Republica Moldova, împreună cu misiunea dislocată, ar putea aplica dreptul de a-și proteja cetățenii săi. Deci, asta e legătura conflictului înghețat cu securitatea umană. Și tot un element important specific conflictelor înghețate este faptul că aceste teritorii nu sunt controlate”, a mai spus ea.
Potrivit Nataliei Albu, conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane, o situație precară în ceea ce priește respectarea drepturilor omului și o economie tenebră, care nu este controlată. „De asemenea, noi vorbim despre posibilitatea creșterii criminalității, care este o amenințare la nivel regional și la nivel internațional”, a adăugat ea.
Dezbaterea publică la tema „Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare” este ediția a 26-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, realizat de către Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germană „Hanns Seidel”
