Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent consideră că anul 2016 a fost unul dificil pentru jurnalişti, pentru organizaţiile de media şi asta pentru că nu s-au produs mari schimbări, deşi de mulţi ani se vorbeşte despre necesitatea intervenţiei pe anumite segmente, inclusiv în ceea ce ţine de cadrul legislativ, transmite IPN.
„În 2016 nu s-a întâmplat nimic care să schimbe starea de lucruri în bine. Mă refer aici şi la Codul Audiovizualului, care a figurat în programul de activitate a Guvernului din ultimii ani şi figurează în continuare ca o prioritate. Însă acesta a fost votat doar în prima lectură, iar după aceasta procesul s-a stopat. Noi îi spunem noul Cod al Audiovizualului, dar de fapt este unul mai vechi, a fost elaborat acum şase ani. Şi de atunci, în urma mai multor discuţii, inclusiv în cadrul Comisiei parlamentare de profil, au venit sugestii de amendamente la acest nou cod. Doar că după votarea în prima lectură procesul s-a stopat şi chiar dacă am aşteptat în toamnă, ţinând cont că au fost şi alegeri, cred că anul acesta nu se va rezolva nimic”, a declarat Nadine Gogu într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Directoarea CJI speră mult ca acest lucru să se întâmple la anul, deşi sunt e sceptică, pentru că se observă că există anumite grupuri de interese care nu sunt interesate să-l voteze în felul în care este acum. Potrivit ei, a rămas nerezolvată şi problema concentrării mass media. Din partea Parlamentului au venit anumite idei şi proiecte de legi, doar că nu e clar de ce s-a mers în continuare şi s-a insistat pe formule care sunt în contradicţie cu standardele europene, pentru că conţin termeni ce prevăd interzicerea anumitor posturi pe teritoriul Republicii Moldova care vin din afara ţării.
În opinia sa, deputaţii ar fi putut să reformuleze în aşa fel încât să existe prevederi care să ofere mai multe prerogative Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru ca acesta să întreprindă măsuri faţă de acele posturi care vin în contradicţie cu legislaţia locală. În Statele Baltice, de exemplu, atunci când unele posturi care sunt retransmise din afară contravin legislaţiei locale, le este retrasă licenţa sau dreptul de a fi retransmis pentru o anumită perioadă de timp.
„La noi acum CCA se plânge adesea că nu are suficiente prerogative, că nu are suficiente drepturi şi pârghii ca să poată influenţa situaţia. Am putea, prin anumite prevederi din noul Cod să oferim CCA astfel de prerogative. Vorbind despre concentrarea mass media, pot spune că este o problemă care este menţionată nu doar de noi aici, la nivel local. Dar de fiecare dată când se discută despre independenţa presei, libertatea presei şi partenerii externi de dezvoltare pun aceleaşi probleme şi vorbesc inclusiv despre concentrarea presei”, a notat Nadine Gogu.
În altă ordine de idei, Nadine Gogu s-a arătat sigură că următoarele rapoarte de ţară cu privire la libertatea presei în Republica Moldova vor arăta mai rău decât precedentele. Pentru că nu s-au întâmplat mari lucruri pe anumite segmente unde trebuia să se intervină – şi pe segmentul accesului la informaţie, şi pe segmentul concentrării mass media, şi pe segmentul îmbunătăţirii cadrului legislativ. Nu au fost create condiţii adecvate pentru a susţine presa care are nevoie de susţinere din partea statului ca să poată exista. Sunt mult mai multe lucruri care afectează raitingul de ţară.
