Municipalitatea va instala o placă comemorativă la a 100-a aniversare de la moartea arhitectului Alexandru Bernardazzi

Municipalitatea va instala marţi, 14 august, o placă comemorativă la aniversarea a 100-a de la moartea arhitectului Alexandru Bernardazzi, căruia Chişinăul îi datorează o bună parte din cele mai frumoase clădiri. Placa va fi instalată pe faţada casei unde a locuit arhitectul, aflată pe strada Sfatul Ţării, 23. Aceasta va fi o a doua placă comemorativă, dedicată marelui arhitect, prima fiind amplasată pe faţada orientată spre bd. Ştefan cel Mare a clădirii Primăriei oraşului Chişinău (fosta clădire a Dumei orăşeneşti construită în anul 1902 după proiectul lui Bernardazzi şi al arhitectului Mitrofan Elladi). Arhitectul A. Bernardazzi a proiectat peste 30 de edificii arhitecturale în mun. Chişinău şi în alte localităţi ale Basarabiei. Cele mai caracteristice clădiri construite după proiectele lui Bernardazzi sunt Biserica grecească din Chişinău, Duma orăşenească, Judecata de circumscripţie, Şcoala populară, clădirea Muzeului de Arheologie si Etnografie (Casa Iamusevschi) conacul Manuc-Bey din Hânceşti, biserica "Al.Nevski" din Ungheni etc. Potrivit istoricului şi literatului Iurie Colesnic, Chişinăul fără contribuţia lui Bernardazzi ar fi arătat ca un oraş fără faţă, fiindcă marele merit al arhitectului este că a ştiut să dea un stil. El a demonstrat că arhitectura, nu este pur şi simplu o edificare de clădiri, ci este un limbaj. Alexandru Bernardazzi (1831-1907) şi-a făcut studiile de specialitate la Sankt Petersburg. În anul 1850 se stabileşte în Basarabia şi este angajat ca arhitect în Comitetul basarabean de construcţii şi drumuri din Chişinău. A avut un rol important în dezvoltarea arhitecturii locale. Este primul care a folosit la Chişinău piatra şlefuită, deseori combinând-o cu decorul funcţional al fâşiilor orizontale de cărămidă. În 1856-1878 a fost arhitectul principal al oraşului Chişinău. Din 1878 Alexandru Bernardazzi a locuit şi a lucrat în Odesa. A decedat în 1907 la Fastov.