Municipalitatea va căuta la Vatican şi în Mongolia atestări documentare despre vârsta reală a Chişinăului

Municipalitatea împreună cu istoricii intenţionează să stabilească adevărata vârstă a Chişinăului, cercetând arhivele Vaticanului şi dovezile istorice aflate în Mongolia. Luni, 17 iulie, în cadrul unei mese rotunde la Primărie, prilejuită de aniversarea a 570-a de la prima atestare documentară a Chişinăului, cercetătorul ştiinţific Iurie Colesnic şi-a exprimat certitudinea că cercetările în arhiva Vaticanului ar putea scoate la iveală o atestare documentară despre Chişinău, în calitate de selişte tătărească, datând cu 1241. Istoricul mai susţine că, potrivit unor informaţii, în Mongolia, într-un Muzeu al scrisului, se păstrează acte din sec. VIII-lea în care se menţionează despre teritoriile pe care astăzi este amplasat municipiul Chişinău. Doctorul habilitat, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Andrei Ieşanu a declarat, în cadrul aceleiaşi mese rotunde, că deocamdată prima menţiune despre Chişinău (Chesene) datează cu 17 iulie 1436, într-un document care atesta hotarele moşiilor unui logofăt, de unde nu este clar însă ce fel de aşezare era. Ieşanu a spus că cea mai plauzibilă variantă despre denumirea Chişinăului, de la atestarea „chesene”, este că aceasta ar fi de provenienţă tătaro-mongolă, ceea ce ar însemna „mauzoleu”. Istoricul spune că aici, în evul mediu ar fi fost înmormântat un mare conducător al hoardelor nomade care devastau aceste teritorii. De altfel, spune istoricul, şi denumirea râuleţului Bâc este tot de provenienţă tătaro-mongolă, ceea ce ar însemna o taxă plătită la hotarul dintre două stăpâniri. Primarul interimar Vasile Ursu a declarat presei că municipalitatea va susţine intenţiile de cercetare a adevărului istoric de către un grup de iniţiativă care să plece în Italia şi în Mongolia. El şi-a exprimat speranţa că statele respective vor permite moldovenilor efectuarea cercetărilor respective, căci, susţine Ursu, „nu dorim să deschidem secretele acestor state, ci doar originile noastre”. Ursu a salutat totodată grija pe care o poartă istoricii şi cercetătorii ştiinţifici capitalei R. Moldova, menţionând în acest sens că multe capitale vecine nu au o enciclopedie, pe când Chişinăul are una, publicată în 1997. Odată cu aprobarea Planului urbanistic general, susţine primarul interimar, monumentele de arhitectură, istorie şi cultură vor fi protejate şi restaurate, iar cele distruse în timp vor fi restabilite, în baza materialul informativ existent.