Trei-patru mii de hectare de pădure sunt tăiate anual din suprafaţa împădurită a Republicii Moldova, parţial prin defrişări ilegale. Motivul acestor din urmă este financiar-economic, motivul tăierilor este factorul economic pentru că pe lângă banii contabilizaţi, obţinuţi din tăierea copacilor, există şi mijloace necontabilizate, obţinute din defrişarea ilegală. De această părere sunt participanţii dezbaterilor publice cu tema „Ce înseamnă câteva mii de hectare de pădure scoase la tăiat pentru despădurita Republică Moldova?”, organizate de Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
În opinia vorbitorilor, Fondul Forestier Naţional este cea mai bogată parte a patrimoniului Moldovei şi orice echilibru ecologic porneşte de la acest fond. Potrivit lor, pădurile sunt cele care vor fi coloana vertebrală a politicilor de mediu şi a echilibrului ecologic din Moldova, de aceea, suprafaţa împădurită a Moldovei nu trebuie să se reducă, ci să crească.
Ministrul mediului, Valeriu Munteanu, a menţionat în Republica Moldova domeniul forestier valorează aproximativ 10 milioane de euro contabilizat, iar alte 10 milioane sunt obţinute din furturile forestiere. „Eu m-am convins că acest lucru este adevărat. Acest lucru s-a realizat prin scheme şi metode foarte diferite, dar evident, o mare parte a masei lemnoase foarte consistentă care este folosită pentru confecţionarea mobilei, era exportată din Moldova. Nimeni nu a încercat să se opună acestui proces”, a menţionat Valeriu Munteanu. Potrivit lui, schema furturilor forestiere se bazează pe „evidenţa criminală”, potrivit căreia circa jumătate din copaci nu sunt luaţi la evidenţă, care ulterior se comercializează prin căi şi metode tenebre. Din acest motiv, Ministerul Mediului a stopat licitaţia anunţată recent de tăiere a peste 500 de hectare de pădure.
Ministrul a menţionat că la începutul acestui an a semnat şi un proiect de hotărâre de guvern prin care se interzice exportul şi re-exportul de lemn brut până la sfârşitul anului 2020.
Totodată, Aurel Lozan, coordonatorului naţional al Programului Îmbunătăţirea Aplicării legislaţiei Forestiere şi Guvernării în Politica de Vecinătate în Ţările din Europa de Est şi Rusia (ENPI FLEG), susţinut de UE, afirmă că tăierile de pădure nu sunt întotdeauna dăunătoare. În opinia lui, consumul de masă lemnoasă este o problemă dureroasă care trebuie abordată. „În sectorul forestier, la toate nivelele de conducere şi management sunt aranjamente politice. În momentul când au loc aceste aranjamente, pădurea suferă mult. În plus, instituţia care are abilităţi şi este responsabilă de gestionarea fondului forestier şi cinegetic, Agenţia Moldsilva, practic, nu este finanţată de bugetul de stat. Bugetul Agenţiei este de 10 milioane de euro, dar ei îi revin doar 2% din această sumă. Este normal acest lucru?”, a menţionat Aurel Lozan.
Preşedintele Mişcării Ecologice din Moldova, Alecu Reniţă, susţine că deformările uriaşe în domeniul forestier s-au început încă pe timpul guvernării lui Vladimir Voronin când au fost utilizate scheme de corupţie în ceea ce priveşte Fondul Forestier, iar pădurile au fost transformate într-un fel de proprietate privată. „Guvernanţii de atunci, neputând să privatizeze pădurile, interzisă de constituţie, au un elaborat Regulamentul privind darea în arendă a pădurilor prin care au „legiferat” înstrăinarea de facto a terenurilor din Fondul Forestier Naţional pentru scopuri egoiste”, a afirmat Alecu Reniţă. Potrivit lui, după acest model care a fost aplicat începând cu anul 2001, în ultimii 15 ani, pădurile sunt văzute preponderent prin această optică. Alecu Reniţă pledează pentru demontarea neîntârziată a schemelor şi sistemelor respective pentru a evita catastrofa ecologică în Moldova.
Dezbaterile de miercuri, 2 martie, au fost de Agenţia de presă IPN, în co-producţie cu Radio Moldova şi susţinute de Fundaţia germană „Hanns Seidel”.
