logo

Motivele, componentele și consecințe reizbucnirii conflictului lingvistic. Dezbatere IPN


https://www.ipn.md/ro/motivele-componentele-si-consecinte-reizbucnirii-conflictului-lingvistic-dezbate-8004_1079249.html

„Conflictul lingvistic” care s-a conturat în ultim a perioadă de timp poate comporta un potențial destabilizator mare, riscând să afecteze nu doar relațiile din interiorul clasei politice, ci și din societate în ansamblu? Existența sau nu a acestui risc a fost discutată de invitații la dezbaterea publică: „Motivele, componentele și consecințe reizbucnirii conflictului lingvistic”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că în Republica Moldova nu există un conflict lingvistic în prezent, ci se atestă o altercație dintre reprezentanții partidelor politice cu implicarea Curții Constituționale, care și-a dat verdictul în privința noii legi privind funcționarea limbilor. Potrivit lui, această altercație dintre partidele politice se poate răspândi și printre cetățeni, alegători și de aceea trebuie evitat.

Expertul amintește că, în iunie-iulie 1988, a avut loc Conferința a 19-a a Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, care a adoptat Rezoluția cu privire la democratizarea societății sovietice, după care au început să se intensifice în republicile naționale, mișcările de renaștere națională. Această mișcare în Republica Moldova s-a manifestat prin adoptarea, la 31 august 1989, a modificărilor la articolul 70 din Constituția Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, potrivit căreia, limba de stat în RSSM este limba moldovenească și ea este folosită în viața politică, economică, socială etc. Următorul articol, spunea că RSSM asigură, pe teritoriul său, condiții necesare pentru dezvoltarea și folosirea limbii ruse ca limbă de comunicare între națiunile din Uniunea Sovietică. A doua zi, pe 1 septembrie, a fost adoptată Legea privind funcționarea limbilor, și în aceeași zi, Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a adoptat o lege privind punerea în funcțiune a legii limbilor, în care a făcut două excepții referitoare la însușirea limbii de stat pentru înalții demnitari și pentru concetățenii vorbitori de limbă rusă care ocupau poziții în domenii sociale. „Excepția era că cei care ocupă funcții publice și nu cunosc limba de stat au la dispoziție 4-6 ani pentru a o studia, perioadă în care ei nu pot fi discriminați în niciun fel. Au fost acuzații că prevederea este discriminatorie și a fost cerința ca să fie introduse două limbi oficiale de stat și acesta a generat conflictul”, a spus el.

„Ulterior, în 1994, a fost adoptată Constituția Republicii Moldova, care a consimțit faptul că limba oficială este limba moldovenească, care, potrivit legilor limbilor este echivalentă cu limba română. Statutul limbilor minorităților a fost stabilit în Constituție, nu s-a vorbit despre alte statute ale limbii ruse, dar în dispozițiile tranzitorii, limbii de stat i s-a oferit pe larg spațiu pentru a o proteja. Apoi au fost adoptate un șir de legi pentru a proteja limbile minorităților, inclusiv a limbii ruse, care au creat un spațiu în care Moldova se regăsește până în prezent. În iunie 2018, Curtea Constituțională a decis că Legea privind funcționarea limbilor este ieșită din uz, pentru că alte legi își îndeplinesc funcția de protejare a limbilor minoritare. Actualmente, suntem practic în aceeași situație, întrucât, în decembrie 2020, PSRM, care anunța opinia publică că este nevoie de alegeri parlamentare anticipate, a venit în grabă cu un proiect de lege pentru a suplini golul, care potrivit lor s-a creat în 2018. Ei au adoptat o lege pe care CC a declarat-o neconstituțională săptămâna trecută. De aici au apărut altercațiile dintre partidele politice. „Probabil, nemulțumiri în societate vor fi, dar probabil, vor fi nemulțumiri care vor fi cumva promovate, incitate de către anumite partide politice pentru a-și consolida electoratul. Dar nu mă aștept la manifestări în societate de genul celor care au avut în 1990 și mai târziu”, a spus Igor Boțan.

Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, afirmă că un grup de deputați din fracțiunea Partidului socialiștilor, la sfârșitul anului 2020 a înregistrat în Parlament două proiecte de lege, unul privind funcționalitatea limbilor vorbite pe întreg teritoriul Republicii Moldova, care, ulterior, prin aprobare în două lecturi a devenit legea 234 din 16 decembrie 2020. Dar, spune Victor Juc, a mai fost înregistrat și alt proiect, privind statutul limbii ruse pe întreg teritoriul Republicii Moldova, numai că acest proiect de lege nu a fost supus procedurilor de votare în sesiunea de toamnă-iarnă 2020 a Parlamentului. În calitate de pretext, a servit decizia Curții Constituționale din 4 iunie 2018, care a declarat desuetă legea 34-65 din 1 septembrie 1989. „Partidul Socialiștilor, prin fracțiunea sa parlamentară a considerat necesar de a veni cu proiecte de legi pentru a suplini acest vid juridic, în opinia lor”, a afirmat Victor Juc.

„Aceste două proiecte de lege sunt absolut inoportune, mai ales că s-a încălcat și tehnica legislativă. În opinia sa, Legea 234 conține mai multe prevederi din legea din 1989, articolele nu au caracter dispozitiv, ci explicativ și justificativ. Nu s-a ținut cont de avizul negativ al Comisiei juridice din Parlament. În legea din 1989 este stipulat expres că limba de stat este limbă de comunicare interetnică pe teritoriul RSSM, iar limba rusă este limbă de comunicare între națiuni pe teritoriul Uniunii Sovietice. Constituția, prin articolul 13, alin. 2, prevede păstrarea, dezvoltarea limbii ruse și a altor limbi a grupurilor etnice, dar nu prevede de a imprima din punct de vedere juridic, limbii ruse, statut de limbă de comunicare interetnică. Legea a fost contestată de un grup de deputați, s-a solicitat avizul Academiei de Științe a Moldovei, inclusiv a Institutului de Cercetări Juridice Politice și Sociologice, care a spus clar că legea 234 este neconstituțională pentru că limba rusă este ridicată la rang de limbă de stat”, a precizat Victor Juc.

Jurnalista Lilia Burakovski consideră că situația tensionată în jurul limbilor a fost creată artificial de politicieni, folosind realitățile cu care se confruntă o parte din populația vorbitoare de limbă rusă, în particular e vorba de problemele pe care le au în sistemul juridic, cu informația privind medicamentele, etc. Situația a fost provocată și de lipsa unor politici de promovare a studiului limbii de stat printre minoritățile naționale. „Politicienii au profitat de situația menționată, dar au acționat așa cum au acționat și pentru că, în cadrul alegerilor prezidențiale, lui Igor Dodon i s-a reproșat că nu și-a îndeplinit nicio promisiune făcută în campania electorală de acum patru ani. A mai contat votul nefavorabil lui Igor Dodon care s-a dat de cetățenii moldoveni stabiliți în din Federația Rusă, toate acestea au arătat necesitatea altor acțiuni în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate”, a afirmat Lilia burakovski. Ea crede că în Republica Moldova nu există o mare problemă etnică sau legată de limbă: „De fapt, aceste aspecte sunt puse în discuție de politicieni”.

Jurnalista mai spune că în Moldova nu există ireversibilitatea pedepsei pentru discriminarea sau insulta pe criterii de etnie sau limbă, de aceea politicienii își permit să facă declarații ofensatoare, pentru că nu poartă răspundere din punct de vedere juridic. „Acest lucru contribuie la divizarea societății. Legea privind funcționarea limbilor, în forma în care a fost adoptată, fără a se lua în considerare cheltuielile ulterioare, nu sunt sigură dacă e binevenită. Mai ales că a existat un aviz negativ al Guvernului. Această lege, anume acum și rapid adoptată, are drept scop ca în ajunul alegerilor parlamentare anticipate să divizeze societatea și să întoarcă o parte din electorat către PSRM. Dacă subiectul limbilor va continua să fie aprins de politicieni și mass-media este posibil conflictul să se extindă în societate”, a spus Lilia Burakovski.

Dezbaterea publică „Motivele, componentele și consecințe reizbucnirii conflictului lingvistic”, este ediția a 169 - a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană „Hanns Seidel”.