Nepoţii nenăscuţi vor avea dreptul la moştenirea bunicilor odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări operate la Codul civil şi cadrul conex. Aceștia vor avea calitatea de moştenitor subsecvent. Prevederea vine să protejeze averea bunicilor de părinţii cheltuitori, susţin autorii proiectului. Printre noutăţile ce vizează moştenirea se regăseşte şi stabilirea a cinci clase de moştenitori, dar şi a executorului testamentar care se poate ocupa de toate procedurile legate de moştenire, la dorinţa testatorului. Discuţii publice privind moştenirea şi dreptul internaţional privat au fost organizate la Ministerul Justiţiei, transmite IPN.
Executorul testamentar va avea o largă varietate de împuterniciri. Acesta va putea să identifice moştenitorii, să ceară eliberarea certificatelor de moştenitor, să adopte planul de partaj şi să asigure astfel echitatea între moştenitori. La fel, acesta va putea să depună cererea de înregistrare a bunurilor pe numele moştenitorului.
O altă noutate vizează eliminarea termenului de şase luni de acceptare a moştenirii, pentru a elimina litigiile de intrare în posesia moştenirii după acest termen. Se impun norme de protecţie a dreptului la moştenire şi a minorilor, dar şi a persoanelor cu dizabilităţi, în special mintale, pentru că sunt cazuri când rudele nu depun din numele acestora actele de obţinere a moştenirii.
Renunţarea la moştenire se va putea face în termen de trei luni de la momentul cunoaşterii moştenirii. Moştenitorul va putea face dispoziţii asupra bunurilor sale între moştenitori, iar în absenţa unui contract de partaj se va putea cere partajul judiciar.
O noutate este raportul donaţiilor. În asemenea situaţie, descendenţii care sunt moştenitori legali sunt obligaţi să declare donaţiile obţinute pe perioada vieţii testatorului. De asemenea, la partajul moştenirii se vor lua în calcul bunurile donate, dar care nu sunt incluse în masa succesorală, pentru a nu admite injustiţia între moştenitori şi se stabileşte un raport al donaţiilor. Autorii susţin că foarte mulţi cetăţeni decid să împartă averea din timpul vieţii ca donaţie, ceea ce este perfect normal, însă când alţii nu au obţinut astfel de donaţii, dreptate li se va putea face prin raportul donaţiilor.
Proiectul de lege introduce cinci tipuri de certificate: de moştenitor, de legator, executor testamentar, custode al masei succesorale şi de administrator al masei succesorale. Pe lângă acestea se păstrează certificatul de calitate de moştenitor, deoarece notarii susţin că este unul util.
Cei care nu au fost incluşi în certificatul de moştenitor, vor avea dreptul în decurs de zece ani să depună o petiţie de ereditate prin care înaintează pretenţii faţă de cei care au intrat în posesia bunurilor. În acest context, viceministrul justiţiei, Nicolae Eşanu, a declarat că modificările la legislaţie aduc moştenirea mai aproape de realităţile de azi.
