Moscova solicită reexaminarea Tratatului Forţelor Convenţionale

Rusia a cerut organizarea de urgenţă a unei conferinţe pentru a stabili cât de valabil mai este Tratatul forţelor convenţionale în Europa (CFE). Potrivit presei româneşti, Olanda – depozitara tratatului – a fost contactată deja de autorităţile ruse pentru ca această conferinţă să aibă loc cel târziu pe 12 iunie la Viena. Recent, preşedintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia se va retrage din acest tratat ce reglementează stocul de armament convenţional pe care îl are fiecare stat european. Oficialii ruşi argumentează că, odată cu „instalarea de armament greu” în Cehia şi Polonia (scutul antirachetă american), dar şi cu amplasarea bazelor militare americane din România şi Bulgaria, Vestul începe o nouă cursă a înarmărilor. La nivel diplomatic, Rusia insistă că acestea sunt motivele pentru care CFE ar fi deja depăşit. Moscova mai acuză că membrii NATO, precum Slovenia şi statele baltice, nu au semnat documentul, în timp ce mai multe state semnatare nu l-au ratificat (singurele care l-au ratificat fiind Rusia, Belarus, Ucraina şi Kazahstan). În plus, ultima variantă actualizată (CFE II) a fost semnată în 1999, de predecesorul lui Vladimir Putin, Boris Elţin. Acordul a permis expansiunea NATO către fostele ţări membre ale Pactului de la Varşovia. Presa internaţională scrie că, astfel, Moscova porneşte o ofensivă diplomatică pentru a contracara acuzaţiile Occidentului că nu şi-a respectat angajamentele asumate la Istanbul, în 1999 – de a-şi retrage trupele din Transnistria. Statele care nu au acceptat până acum tratatul spun că nu îl vor semna până când Rusia nu-şi va retrage trupele din Georgia şi Transnistria. Potrivit şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, legătura între cele două aspecte este „absurdă” şi a „transformat regimul de control al armelor în Europa într-un instrument pentru îndeplinirea de obiective politice care nu au nimic de-a face cu securitatea europeană”. Potrivit presei ruseşti, în prezent Rusia are nevoie de o zonă-tampon, iar aceasta ar putea fi, în parte, R. Moldova. De aceea, problema Transnistriei este negociată în secret de preşedintele Vladimir Voronin cu un înalt emisar trimis de Rusia la Chişinău: adjunctul consiliului de securitate rusesc, Iuri Zubakov. Soluţia negociată între cei doi în afara formatului multilateral 5+2 se referă la crearea unui stat moldoveano-transnistrean, în care Transnistria să aibă un „statut special”, ce va fi stabilit clar de Moscova. Iritarea autorităţilor transnistrene şi graba Moscovei de a refuza orice fel de uniune cu provincia separatistă par a confirma temerile Uniunii Europene – că va fi pusă în faţa faptului împlinit, aşa cum avertizau diplomaţii europeni la summitul de săptămâna trecută din Cehia. Vladimir Voronin a repetat însă obsesiv în ultimul timp că problema transnistreană va fi rezolvată în viitorul foarte apropiat (în 2008 expiră mandatul preşedintelui Putin, iar în 2009 - cel al lui Voronin). Rusia ar urma să recunoască neutralitatea RM – să îşi retragă trupele dacă aceasta garantează că nu va adera la nici un bloc militar. Ceea ce confirma în urmă cu câteva zile liderul de la Chişinău, care afirma că nu va tolera „niciun fel de prezenţă militară, sub nicio culoare şi niciun fel de uniformă pe teritoriul nostru”.