Monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice: sumar executiv
În cadrul Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Prevenire şi Combatere a Corupţiei, Transparency International-Moldova a monitorizat patru instituţii publice (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei) în contextul implementării următoarelor politici publice anticorupţie:
- Crearea unui mecanismul intern de prevenire a corupţiei;
- Calitatea paginilor web a instituţiilor;
- Asigurarea transparenţei procesului de achiziţii publice;
- Asigurarea activităţii telefoanelor de încredere;
- Eficientizarea sistemului de petiţionare;
- Respectarea prevederilor privind declararea veniturilor şi proprietăţii;
- Respectarea prevederilor privind declararea de intereselor personale şi conflictelor de interese;
- Desfăşurarea procesului de autoevaluare a riscurilor instituţionale de corupţie;
- Transparenţa procedurilor de recrutare a personalului.
Este de remarcat că activităţile monitorizate au fost parte componentă a Planurilor de acţiuni 2005-2010 de implementare a Strategiei Naţionale de Prevenire şi Combatere a Corupţiei şi au purtat un caracter permanent. Cu toate acestea, practica a arătat că implementarea acestor măsuri în prezent lasă mult de dorit deoarece nici una din instituţiile monitorizate nu le aplică în complexitate.
Metodologia de monitorizare ar putea fi extinsă şi asupra altor autorităţi grevate de obligaţia implementării cadrului legal de prevenire a corupţiei.
Activităţile au fost realizate în cadrul proiectului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei finanţat de Fundaţia Soros - Moldova şi Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă. Opiniile exprimate în acest raport reflectă poziţia autorilor şi nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al instituţiilor finanţatoare.
Concluziile principale şi propunerile formulate în rezultatul monitorizării sunt următoarele:
Mecanismul intern de prevenire a corupţiei şi protecţionismului
Rezultatele monitorizării au arătat că persoana responsabilă de prevenirea corupţiei în cadrul autorităţilor publice centrale (APC) fie nu este desemnată, fie este desemnată la un nivel inferior celui de viceministru/vicedirector cerut prin HG nr.615/2005. Totodată, în unele autorităţi, par să se confunde mecanismele instituite prin HG nr.615/2005 orientate spre prevenirea corupţiei şi protecţionismului cu cele instituite prin HG nr.906/2008 privind autoevaluarea riscurilor instituţionale de corupţie. Măsurile întreprinse în cadrul instituţiilor monitorizate de către persoanele responsabile de prevenirea corupţiei sunt orientate preponderent asupra recepţionării informaţiilor de la populaţie (prin petiţii anonime, telefoane de încredere etc.), instruirea angajaţilor şi a populaţiei.
Recomandări privind implementarea mecanismului de prevenire a corupţiei şi protecţionismului în baza HG nr.615/2005:
• Desemnarea de către autorităţile administraţiei publice centrale (APC) a persoanelor responsabile de prevenirea corupţiei şi protecţionismului, conform prevederilor HG nr.615/2005, instruirea acestor persoane;
• Revizuirea HG nr.615/2005: lărgirea cercului subiecţilor cărora li se aplică prevederile acesteia, incluzând entităţile subordonate APC; determinarea procedurii de raportare (inclusiv stabilirea obligaţiei de raportare despre măsurile întreprinse de entităţile subordonate la AAPC sau direct CCCEC, elaborarea formularului de raportare, fixarea termenelor de raportare); plasarea informaţiilor despre măsurile întreprinse pe paginile web ale APC în Internet;
• Abilitarea persoanei responsabile de prevenirea corupţiei şi protecţionismului din APC (HG nr.615/2005) cu supravegherea implementării planului de integritate elaborat în baza autoevaluării riscurilor (HG nr.906/2007).
Calitatea activităţii telefoanelor de încredere
Modul în care APC au înţeles executarea prevederilor HG nr.615/2005 privind instituirea telefoanelor de încredere este foarte diferit: de la linii funcţionale operate „pe viu”, linii telefonice robotizate, până la linii telefonice „moarte” (la care nu răspunde nimeni). În toate cazurile există doar certitudinea că asemenea linii telefonice au fost create de APC, numerele de telefon respective fiind mediatizate pe paginile web.
Aplicarea tehnicii „clientul misterios” a arătat că linia telefonică a uneia din autorităţile monitorizate, care pretinde că recepţionează 10-15 apeluri zilnic şi descrie un spectru larg de probleme ce nu ţin de corupţie pe care cetăţenii le adresează prin intermediul telefonului, de fapt este o linie „moartă” (MMPSF). Una din autorităţile monitorizate care susţine că nu recepţionează apeluri la linia fierbinte are instituită o asemenea linie la care răspunde doar robotul, oferind posibilitatea înregistrării unui mesaj (MTIC). Două din cele patru autorităţi monitorizate dispun de linii telefonice funcţionale, instituite în cadrul unor subdiviziuni corespunzătoare (direcţia securitate internă – IFPS şi secţia juridică – MEd), cu o eficienţă relativa înaltă. Autorităţile monitorizate nu au comunicat despre transmiterea informaţiilor parvenite la liniile telefonice anticorupţie către organele de resort cu atribuţii de combatere a corupţiei, cum este CCCEC.
Recomandări privind funcţionarea telefoanelor de încredere:
• Aprobarea şi aplicarea Regulamentului privind activitatea liniilor fierbinţi, care să prevadă inclusiv: obligaţiile şi responsabilităţile operatorilor liniilor fierbinţi, separarea funcţiilor acestora de ale persoanelor responsabile de examinarea petiţiilor, regulile de comportament în relaţiile cu publicul, normele privind înregistrarea apelurilor recepţionate, transmiterea informaţiilor după competenţă altor organe, stabilirea de sancţiuni pentru netransmiterea reclamaţiilor la adresa persoanelor/organelor competente;
• Instruirea continuă a persoanelor încadrate în activitatea liniilor fierbinţi;
• Extinderea căilor de informare a publicului despre oportunităţile accesării liniilor fierbinţi;
• Crearea unei baze de date unice pentru generalizarea periodică a informaţiilor despre activitatea liniilor fierbinţi (E-Guvernare);
• Extinderea controlului intern asupra activităţii liniilor fierbinţi (eventual, prin sondaje telefonice a beneficiarilor liniilor fierbinţi privind calitatea acestora), luarea măsurilor în vederea eficientizării funcţionării acestora.
Eficienţa sistemului de examinare a petiţiilor
Instituţiile monitorizate, per ansamblu, au primit, înregistrat, examinat petiţiile şi au informat ulterior petiţionarii despre rezultatele examinării şi soluţionării petiţiilor. Petiţiile primite în 2009 au fost păstrate în cancelariile instituţiilor publice în dosare cusute/mape pentru documente sau în boxe de carton. Condiţii mai bune de păstrare a petiţiilor s-au atestat la IFPS şi MTIC. O situaţie mai rea, motivată prin insuficienţa de mape, a fost atestată la MMPSF. O situaţie îngrijorătoare s-a creat la MEd, unde la momentul efectuării studiului, în Cancelarie se păstrau doar petiţiile parvenite de la Aparatul Preşedintelui, Aparatul Parlamentului şi de la Cancelaria de Stat, restul petiţiilor fiind remise fără a face copii funcţionarilor ministerului. La unii funcţionari se aflau doar răspunsurile la petiţii. Această situaţie contravine actelor normative în vigoare care interzic păstrarea la funcţionari a petiţiilor examinate şi a materialelor acumulate pe caz.
Printre problemele de ordin general în funcţionarea sistemului de petiţionare pot fi remarcate: lipsa informaţiilor privind depunerea petiţiilor; neasigurarea transparenţei în funcţionarea sistemului de petiţionare (lipsa informaţiilor despre petiţiile înregistrate, examinate şi modul de examinare a acestora, nepublicarea notelor informative privind funcţionarea sistemului); neasigurarea recuperării prejudiciilor cauzate; cunoaşterea insuficientă a legislaţiei de către funcţionari şi petiţionari.
De asemenea, printre neajunsuri la capitolul examinarea petiţiilor au fost constatate: înregistrarea în calitate de petiţii a unor denunţuri de săvârşire a infracţiunilor; transmiterea petiţiei spre examinare funcţionarului privitor la care petiţionarul s-a plâns; netransmiterea petiţiilor în care se invocă încălcări cu caracter administrativ sau penal spre examinare organelor competente; neexpedierea la adresa petiţionarului a unui răspuns privind readresarea petiţiei spre examinare altei instituţii competente; examinarea la nivel central a unor probleme minore care ar putea fi soluţionate la nivel local.
Totodată, se relevă neajunsuri şi imperfecţiuni în legislaţia cu privire la petiţionare, în special, în contextul transparenţei funcţionării sistemului de petiţionare, prevenirii utilizării abuzive a sistemului de petiţionare, supravegherii implementării legislaţiei, protecţiei petiţionarilor/avertizorilor.
Recomandări privind eficientizarea sistemului de examinare a petiţiilor:
• Modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la petiţionare, în special, introducerea clauzelor privind întocmirea petiţiilor şi modalităţile de adresare a acestora, desemnarea persoanelor responsabile de implementarea legislaţiei în domeniu, asigurarea transparenţei în funcţionarea sistemului de petiţionare, extinderea controlului intern asupra acestui sistem, prevenirea utilizării abuzive a sistemului de petiţionare, supravegherea implementării legislaţiei etc.;
• Asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate;
• Supravegherea şi responsabilizarea autorităţilor publice în contextul transmiterii petiţiilor în care se invocă încălcări cu caracter administrativ sau penal la adresa organelor competente;
• Instruirea funcţionarilor şi educaţia juridică a populaţiei;
• Adoptarea Legii privind protecţia avertizorilor de integritate.
Respectarea prevederilor privind declararea veniturilor şi proprietăţii
Monitorizarea a arătat că declararea veniturilor şi proprietăţii nu este un subiect despre care autorităţile au dorit să furnizeze informaţii complete (Doar IFPS a prezentat integral informaţiile solicitate, MTIC şi MFPS au oferit informaţii parţiale, ME nu a oferit nici un fel de date). Majoritatea instituţiilor monitorizate a prezentat statistici confuze şi contradictorii ce ţin de declararea veniturilor de către funcţionari. MMPSF şi MTIC admit existenţa unor divergenţe considerabile dintre numărul declaraţiilor pe care trebuiau să le primească şi cele care au fost real depuse. Totodată, deşi art.10 alin.(4) al Legii nr.1264/2002 prevede că în cazul depistării semnelor componente ale unor încălcări, comisiile departamentale sunt obligate să înainteze materialele respective spre examinare CCCEC, iar art.14 - că eschivarea de la depunerea declaraţiei constituie încălcare, autorităţile respective, paradoxal, informează despre lipsa încălcărilor şi nesesizarea CCCEC. În schimb, şi MTIC şi MMPSF informează că persoanele care nu au depus declaraţiile la concediere au fost avertizate în scris, atunci când legea prevede transmiterea materialelor la CCCEC, urmând ca persoana să fie ulterior informată despre decizia adoptată.
Practica verificării declaraţiilor de venituri şi proprietate arată importanţa accesului direct la baze de date de către organul responsabil de primul control al declaraţiilor (controlul prealabil), deoarece doar în acest caz controlul poate fi eficient. Se creează un mecanism nefuncţional introdus în lege: autoritatea care are acces la baze de date specializate (CCCEC) poate interveni doar la solicitarea organului care nu are un asemenea acces şi deci, nici o posibilitate reală de a controla aceste declaraţii (comisia departamentală), rezultatul fiind nedepistarea declaraţiilor cu nereguli sau a altor încălcări.
Recomandări referitoare la implementarea declarării veniturilor şi proprietăţii:
• Revizuirea Legii nr.1264-XV din 19.07.2002: a exclude clauza privind confidenţialitatea declaraţiilor pe motiv că aceasta favorizează tăinuirea informaţiilor despre averea persoanelor care cad sub incidenţa legii şi creează impedimente în atragerea publicului la semnalarea cazurilor de obţinere ilicită a averii de către demnitari/funcţionari; a stabili obligativitatea plasării declaraţiilor de avere ale tuturor categoriilor de demnitari/funcţionari publici pe paginile web ale autorităţilor publice sau a organului specializat de supraveghere şi control a declaraţiilor; a include norma privind inversarea parţială a sarcinii probei privind provenienţa ilicită a bunurilor obţinute pe cazurile de îmbogăţire ilicită;
• Completarea Codului penal cu un articol care ar reglementa răspunderea penală pentru îmbogăţirea ilicită;
• Abilitarea CCCEC cu funcţia de control aleator a tuturor declaraţiilor de venituri şi proprietate a reprezentanţilor APC şi APL, participarea CCCEC la etapa preliminară de efectuare a verificărilor declaraţiilor de venit şi proprietate în cadrul instituţiilor publice;
• Crearea şi menţinerea unei baze de date a tuturor declaraţiilor de venituri şi proprietate pentru a facilita supravegherea respectării legislaţiei privind declararea veniturilor şi proprietăţii (E-Guvernare);
• Responsabilizarea persoanei abilitate de prevenirea corupţiei/unităţii de control pentru neatragerea la răspundere a funcţionarilor care s-au eschivat de la depunere/au distorsionat datele din declaraţiile de venituri şi proprietate.
Respectarea prevederilor privind declararea intereselor personale şi a conflictelor de interese
MEd a evitat să răspundă la întrebările privind implementarea politicii de tratare şi soluţionare a conflictelor de interese, MMPSF a menţionat neexecutarea cadrului legal, fără a oferi careva explicaţii, iar IFPS şi MTIC au invocat drept motive pentru neexecutarea prevederilor Legii nr.16/2008 lipsa Comisiei Principale de Etică şi a modelului declaraţiei de interese pe care aceasta urma să-l adopte. Atitudinea autorităţilor monitorizate atestă, pe de o parte, nepăsare faţă de obligaţiile lor legale, iar pe de altă parte - necunoaşterea prevederilor legii. Ignorarea prevederilor Legii nr.16/2008 se desprinde şi din trecerea cu vederea a celorlalte întrebări adresate pe marginea implementării legii. Astfel, au fost neglijate întrebările legate de informarea şefului ierarhic despre eventualele cazuri de conflicte de interese şi modalitatea soluţionării acestora. Se observă o înţelegere insuficientă a procesului de identificare şi tratare a conflictelor de interese din partea autorităţilor.
Recomandări referitoare la tratarea şi soluţionarea conflictelor de interese:
• Efectuarea unui control guvernamental privind punerea în aplicare a Legii nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese şi informarea Comisiei juridice respective a Parlamentului despre rezultatele acestui control;
• Urgentarea punerii în aplicare a mecanismului de implementare a Legii nr.16-XVI din 15.02.2008: demararea activităţii Agenţiei Naţionale de Integritate; elaborarea şi adoptarea modelului declaraţiilor de interese personale şi a conflictelor de interese; iniţierea depunerii declaraţiilor de interese personale şi de conflicte de interese şi verificarea acestor declaraţii;
• Extinderea controlului intern a autorităţilor publice asupra respectării Legii nr.25-XVI din 22.02.2008 privind codul de conduită a funcţionarului public şi a Legii nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese;
• Familiarizarea angajaţilor cu prevederile Codului de conduită şi a Legii cu privire la conflictul de interese, elaborarea instrucţiunilor/ghidurilor privind tratarea conflictelor de interese;
• Documentarea declaraţiilor de conflicte de interese şi înregistrarea acţiunilor luate în legătură cu acestea;
• Crearea şi menţinerea unei baze de date a tuturor declaraţiilor de interese şi de conflicte de interese pentru a facilita supravegherea respectării Legii nr.16-XVI din 15.02.2008 (E-Guvernare);
• Responsabilizarea unităţii de control intern pentru neatragerea la răspundere a funcţionarilor care s-au eschivat de la depunere/au distorsionat datele din declaraţiile de interese şi conflicte de interese;
• Promovarea Codului de conduită şi a politicii conflictelor de interese în autorităţile publice, transparentizarea procesului de implementare a acestor politici.
Desfăşurarea procesului de autoevaluare a riscurilor instituţionale de corupţie
Din cele patru autorităţi monitorizate, doar două au prezentat informaţii cu privire la implementarea autoevaluării riscurilor de corupţie şi a prevederilor HG.906/2008 (MTIC şi MMPSF). ME nu a oferit nici un răspuns, iar IFPS nu este autoritate publică centrală de specialitate şi, prin urmare, nu este ţinută de respectarea prevederilor HG.906/2008. Cât despre implementarea HG.906/2008 în cadrul celor două autorităţi care au oferit date cu privire la procesul de autoevaluare a riscurilor în cadrul instituţiei, se constată că acestea au demarat procesul doar după mai bine de doi ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a hotărârii guvernamentale în august 2008. Astfel, MTIC a creat grupul de autoevaluare prin ordinul ministrului nr.59c din 23.04.2010, iar MMPSF – prin ordinul ministrului nr.129-p din 08.04.2010. Totodată, implementarea HG.906/2008 este prevăzută pentru anii 2008-2011, termenul executării ei fiind aproape expirat.
MTIC şi MMPSF au oferit detalii cu privire la desfăşurarea procesului de autoevaluare, însă nici una din aceste autorităţi nu a finalizat procesul, nefiind oferite informaţii ale raportului de autoevaluare şi ale planului de integritate instituţională. Având în vedere tergiversarea procesului de aplicare a HG.906/2008, impactul acesteia asupra prevenirii corupţiei în autorităţile publice nu va putea fi estimat în perioada de acţiune a metodologiei de autoevaluare a riscurilor de corupţie stabilită prin HG.906/2008.
Recomandări referitoare la implementarea mecanismului de autoevaluare a riscurilor de corupţie
• Extinderea termenului de aplicare a metodologiei de autoevaluare a riscurilor aprobată prin HG.906/2008, pentru ca impactul metodologiei să poată fi estimat calitativ înainte de a iniţia revizuirea acesteia;
• Extinderea ariei de aplicare a HG.906/2008 asupra instituţiilor subordonate autorităţilor publice centrale de specialitate pentru a acoperi domeniile cu vulnerabilitate sporită la corupţie, cum ar fi fiscul, vama etc.;
• Exercitarea unui control strict din partea Guvernului RM asupra implementării HG.906/2008;
• Publicarea planurilor de integritate pe pagina web a instituţiei, în vederea instituirii unui control public larg asupra implementării autoevaluării riscurilor de corupţie, complementar controlului guvernamental.
Transparenta procedurilor de recrutare a personalului
Subiectul transparenţei procedurilor de recrutare a funcţionarilor publici nu este unul pe care autorităţile monitorizate au dorit să-l dezvăluie pe deplin. Astfel, MEd a evitat să ofere orice răspunsuri la întrebările ce vizează acest cadru de politici, iar MTIC şi MPSF au oferit doar răspunsuri parţiale. IFPS a răspuns la toate întrebările legate de acest cadru de politici. Potrivit sondajul TI-Moldova, în 2009 o pondere considerabilă a angajaţilor instituţiilor monitorizate considerau angajarea bazată pe relaţii de rudenie şi amiciţie drept o realitate (60% din respondenţi în IFPS, 52% în MTIC şi MMPSF şi 40% în MEd). La fel, sunt şi percepţiile referitoare la promovările şi premierile care nu se bazează pe merite (52% la IFPS, 40% – MTIC şi MEd şi 41% – MMPSF).
Cât priveşte funcţionarea cadrului legal cu privire la incompatibilităţi şi restricţii, nici una din autorităţile monitorizate nu a indicat concedieri operate în aceste temeiuri, chiar dacă percepţiile privind angajările datorate relaţiilor de rudenie sunt foarte răspândite în autorităţile monitorizate. În ceea ce ţine de asigurarea transparenţei procedurilor de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice, de prelungire a termenelor pentru participare la concurs şi de anunţare a rezultatelor lui, doar IFPS a menţionat plasarea anunţurilor în acest sens pe pagina web oficială la o rubrica special consacrată („locuri vacante”), postarea anunţurilor pe panoul de afişaj şi publicarea lor în Monitorul Oficial. Celelalte autorităţi monitorizate (MTIC, MEd şi MMPSF) au evitat să răspundă la acest compartiment.
Recomandări referitoare la transparenţa procedurilor de recrutare a funcţionarilor publici
• Plasarea obligatorie a anunţurilor cu privire la desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice vacante (inclusiv prelungire a termenelor de concurs), componenţa comisiilor de concurs şi rezultatele concursului pe pagina web oficială, în ziare şi pe panoul de afişaj;
• Instituirea unui control cu privire la respectarea regimului de incompatibilităţi şi restricţii de angajare şi post-angajare (prin Agenţia Naţională de Integritate).
Calitatea paginilor web ale autorităţilor publice
Monitorizarea a arătat că autorităţile publice dispun de pagini web care, în mare măsură, sunt conforme prevederilor cadrului normativ. Cu toate acestea, se remarcă insuficienţa şi chiar lipsă unor informaţii, precum şi neactualizarea unor date despre activitatea autorităţilor publice (AP), în special:
- practic la toate AP nu sunt complete sau lipsesc datele despre obiectivele şi funcţiile subdiviziunilor: în cazul MEd la 9 din 14 subdiviziuni ale aparatului central al ministerului nu sunt inserate obiective şi funcţii; MMPSF – la 12 din 20; MTIC – sunt incluse obiectivele şi funcţiile subdiviziunilor din vechea structură a ministerului, acestea nefiind actualizate cu Regulamentul MTIC aprobat prin HG nr.389 din 17.05.2010; IFPS – sunt indicate obiectivele şi funcţiile organelor fiscale şi nu a subdiviziunilor instituţiei;
- nici una din AP nu a inserat pe pagina web datele despre planificarea şi executarea bugetelor pe 2009 –2011;
- la două din AP monitorizate (MEd şi MMPSF) lipsesc informaţiile despre modul depunerii petiţiilor;
- AP nu au inserat pe paginile web rezultatele controalelor/auditelor efectuate de AP sau în cadrul AP (unele informaţii sumare privind rezultatele misiunilor de audit intern au fost publicate de către IFPS în Raportul de activitate pentru 2010);
- AP nu au inclus pe paginile web informaţii despre activitatea anticorupţie: lipsesc datele despre persoanele responsabile de prevenirea corupţiei, planul de măsuri anticorupţie şi rapoartele despre realizarea;
- două AP (ME, MTIC) nu au postat pe pagina web date despre programele/proiectele, inclusiv de asistenţă tehnică, ale căror beneficiar/executant sunt.
Recomandări:
• Atenţionarea autorităţilor publice asupra obligativităţii plasării pe paginile web a informaţiilor conform prevederilor legale, actualizării continue a informaţiilor pe paginile web cu indicarea datei inserării, persoanei/subdiviziunii responsabile şi asigurării accesului la arhivele rubricilor de pe paginile web;
• Extinderea listei informaţiilor obligatorii pentru plasarea pe pagina web prevăzute în HG nr. 668 din 19.06.2006 cu următoarele date:
- activitatea anticorupţie (acţiunile planificate, măsurile efectiv întreprinse de autoritatea publică, persoana responsabilă de prevenirea corupţiei);
- date despre achiziţiile publice (planul anual de achiziţii publice, anunţurile de achiziţii publice în profilul bunurilor/serviciilor/lucrărilor, comunicatele privind atribuirea contractelor de achiziţii publice);
- rezultatele misiunilor de audit extern şi intern efectuate în autoritatea publică (hotărârile Curţii de Conturi privind rezultatele auditelor efectuate, rapoartele Direcţiei de audit intern privind rezultatele misiunilor de audit intern) şi informaţiile privind măsurile întreprinse în vederea înlăturării abaterilor depistate în cadrul misiunilor de audit extern şi intern;
- precizarea datelor privind modul de depunere a petiţiilor: actul normativ care reglementează acest proces în instituţie, persoana/subdiviziunea responsabilă şi tel. de contact al acesteia, oferirea posibilităţii expedierii petiţiilor în format electronic cu transmiterea răspunsurilor prin Internet;
• Facilitarea căutării şi utilizării datelor de pe paginile web ale AP, inclusiv prin: uniformizarea structurii paginilor web; crearea pe interfaţa acestora a unor rubrici distincte privind contactele cu AP şi instituţiile subordonate, linia fierbinte, modul de petiţionare, primirea în audienţă, bugetul instituţiei, serviciile oferite (cu indicarea listei de preţuri, organului care a aprobat-o şi a datei aprobării), modelul cererilor şi instrucţiunile privind modul de completare a acestora;
• Examinarea oportunităţii transmiterii atribuţiilor de administrare a paginilor web ale autorităţilor publice unei instituţii aparte (de ex., E-Guvernare).
Transparenţa procesului de achiziţii publice
Informaţiile despre efectuarea achiziţiilor publice pe paginile web sunt prezentate la minimum. În particular, lipsesc planurile anuale de achiziţii publice la toate AP monitorizate, anunţurile de achiziţii nu poartă caracter permanent, arhiva anunţurilor la această rubrică lipseşte în unele autorităţi, lipsesc datele privind atribuirea contractelor de achiziţii publice.
Propuneri de transparentizare a procesului de achiziţii publice: Extinderea listei informaţiilor obligatorii pentru plasarea pe pagina web prevăzute în HG nr. 668 din 19.06.2006 cu date despre achiziţiile publice (planul anual de achiziţii publice, anunţurile de achiziţii publice în profilul bunurilor/serviciilor/lucrărilor, comunicatele privind atribuirea contractelor de achiziţii publice).
Efectuarea sondajelor expres ale beneficiarilor serviciilor Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS), Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC) şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF)
Sondajele au fost realizate cu suportul financiar al Fundaţiei Soros – Moldova şi a Fundaţiei de Parteneriat pentru Transparenţă. Scopul sondajelor constă în evaluarea opiniei respondenţilor privind calitatea serviciilor prestate, profesionalismul şi integritatea angajaţilor instituţiilor citate şi existenţa unor eventuale cazuri de corupţie. În rezultatul procesării datelor au fost constatate unele momente pozitive şi evoluţii în activitatea instituţiilor monitorizate, totodată fiind atestate şi probleme în activitatea acestora.
IFS. Comparativ cu 2008, sondajul a fost realizat într-o perioadă mai scurtă, respondenţii fiind mai deschişi şi disponibili să-şi expună obiecţiile şi propunerile privind activitatea IFS. Majoritatea respondenţilor au fost satisfăcuţi pe deplin şi parţial de informarea din partea IFS, ponderea lor a crescut în comparaţie cu 2008. Circa jumătate din persoane juridice intervievate au remarcat că în ultimul an activitatea IFS s-a îmbunătăţit. A crescut ponderea respondenţilor care apreciază înalt nivelul de profesionalism al angajaţilor IFS, precum şi a celor care califică înaltă calitatea serviciilor IFS.
Printre obiecţii au fost menţionate: costul înalt al serviciilor de expediere a dărilor de seamă electronice; operativitatea joasă şi erorile admise de angajaţii IFS la introducerea rapoartelor în baza de date; sancţionarea agenţilor economici pentru erorile bancare la transferarea mijloacelor băneşti; atitudinea nepoliticoasă a unor angajaţi ai IFS; rândurile lungi în inspectorate în perioada prezentării dărilor de seamă; condiţiile nesatisfăcătoare pentru vizitatori în incinta IFS.
În calitate de recomandări au fost expuse: simplificarea sistemului de raportare a agenţilor economici; extinderea listei dărilor de seamă prezentate în format electronic; sporirea volumului serviciilor IFS prin Internet; reducerea costului serviciilor de prezentare a dărilor de seamă electronice; atenţionarea băncilor despre necesitatea excluderii erorilor la transferarea impozitelor şi sporirea responsabilităţii acestora.
MTIC. Sondajul a fost realizat la ieşirea din Direcţiile de documentare a mijloacelor de transport şi Direcţia documentare a conducătorilor auto din mun. Chişinău, subdiviziuni ale ÎS „Registru” subordonate MTIC. Rezultatele intervievării au arătat că 90% din respondenţi şi-au soluţionat problemele pe deplin şi parţial; aproape 80% din respondenţi au fost satisfăcuţi de nivelul de informare oferit de instituţie. Mai mult de jumătate din persoanele intervievate au apreciat înalt nivelul de politeţe, iar 60% – nivelul înalt de profesionism al angajaţilor instituţiei.
Printre obiecţii respondenţi au specificat: preţurile ridicate pentru serviciile oferite de Î.S. „Registru”; erorile admise de angajaţi la întocmirea actelor; insuficienţa informaţiilor pe panourile din incinta Direcţiei de documentare a conducătorilor auto; atitudinea discriminatorie a unora din angajaţii acestei direcţii faţă persoanele care susţin examenul practic de şofaj; rândurile lungi la băncile din incinta direcţiilor de documentare a mijloacelor de transport; perioada îndelungată de prestare a serviciilor de scoatere a vehiculului din gaj, sechestru etc.
În calitate de recomandări au fost invocate: extinderea ariei de informare a cetăţenilor, inclusiv prin Internet; creşterea operativităţii serviciilor, în special, prin extinderea celor on-line; prevenirea erorilor la întocmirea certificatelor; deschiderea oficiilor teritoriale de documentare a conducătorilor auto şi mijloacelor de transport în raioane; supravegherea angajaţilor Direcţiei documentare a conducătorilor auto la examenul practic pentru a preveni abuzurile şi atitudinea discriminatorie; îmbunătăţirea condiţiilor de aşteptare pentru vizitatori în incinta direcţiilor.
MMPSF. Sondajul a fost realizat la Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii (subdiviziune a MMPSF) şi trei Consilii primare de Expertiză Medicală a Vitalităţii (CEMV) din mun. Chişinău. Rezultatele sondajului au arătat că majoritatea respondenţilor şi-au rezolvat pe deplin problemele ce ţin de atribuirea gradului de invaliditate, primirea sau prelungirea foii de boală. Aproape jumătate din respondenţi au apreciat înalt nivelul de profesionism şi de politeţe a angajaţilor instituţiei. Circa 2/3 din respondenţi au opinat că nivelul de calitate a serviciilor oferite este mediu şi jos.
Deşi au fost remarcate unele momente pozitive în activitatea instituţiei, respondenţii i-au adresat multiple critici: condiţiile inumane de aşteptare în incinta comisiilor primare, birocraţia, informarea insuficientă a publicului, operativitatea scăzută de lucru, atitudinea nepoliticoasă a personalului. Fiind somaţi să răspundă dacă în ultimul an au fost cazuri ca angajaţii instituţiei să dea de înţeles/să propună că le pot rezolva neoficial problema în schimbul a careva servicii, cadouri sau bani, fiecare al şaselea respondent a specificat situaţii de acest gen. Respondenţii au notificat şi cazuri concrete de plăţi neoficiale în instituţiile medicale, domeniul fiind conex cu cel de expertizare a vitalităţii cetăţenilor.
În calitate de recomandări au fost expuse: asigurarea în consiliile primare a unor condiţii decente pentru invalizi (pante de acces, scaune, apă potabilă, climatizoare, veceuri comode); crearea CEMV în cadrul unor spitale, în special, a celui oncologic; asigurarea CEMV primare cu echipament pentru invalizi; promovarea Codului de etică în CEMV şi controlul respectării lui; îmbunătăţirea logisticii CEMV; crearea unui mecanism eficient de plasare în câmpul muncii a persoanelor cu disabilităţi.