La 5 iunie 2014 Transparency Internaţional – Moldova şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei au lansat raportul „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale în 2013”. În Raport sunt elucidate rezultatele aplicării a şapte politici anticorupţie (tratarea conflictelor de interese şi etica publică, declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţii, calitatea paginilor web, transparenţa şi responsabilitatea în gestiunea finanţelor publice, funcţionarea sistemului de petiţionare, mecanismul intern de prevenire a corupţiei, calitatea liniilor fierbinţi) în 20 autorităţi publice centrale (APC)[1]. Cercetarea a fost susţinută financiar de Fundaţia Soros – Moldova în cadrul Programului Buna Guvernare.
Scopul monitorizării a constat în analiza aplicării politicilor anticorupţie în APC şi prezentarea propunerilor de îmbunătăţire a acestora, inclusiv de perfecţionare a cadrului legal. În calitate de metode de cercetare au fost utilizate: solicitarea informaţiilor oficiale de la APC, confruntarea datelor din diferite surse, verificarea prezenţei informaţiilor pe paginile web ale APC, utilizarea tehnicii petiţionarul misterios. Având în vedere că politicile anticorupţie enunţate au fost monitorizate şi în 2012, autorii raportului au analizat şi schimbările intervenite. În rezultatul monitorizării au fost întocmite clasamente ale APC pe fiecare politică[2], precum şi întocmit un clasament general al APC privind aplicarea politicilor anticorupţie[3] (în anexă).
Autorii cercetării au remarcat că autorităţile publice dispun de un cadru legal suficient pentru aplicarea politicilor anticorupţie. În anul 2013 acesta a fost consolidat, fiind adoptate un şir de legi importante, menite să asigure independenţa judecătorilor, să permită confiscarea extinsă a averilor dobândite prin acte de corupţie, precum şi să permită testarea integrităţii. A fost introdusă răspunderea penală pentru îmbogăţirea ilicită, majorate sancţiunile pentru fapte de corupţie şi extinsă până la 15 ani interdicţia de a ocupa funcţii publice pentru cei condamnaţi pentru corupţie. Au intervenit schimbări şi în cadrul normativ, inclusiv modificată Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, aprobat Regulamentul cu privire la evidenţa cadourilor şi Regulamentul de funcţionare a sistemului liniilor anticorupţie, aprobate instrucţiunile privind modul de completare a declaraţiilor de venituri şi proprietate şi de interese personale. Cu toate acestea, există lacune şi omisiuni care împiedică bună aplicare a politicilor (în special, în Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii, Legea cu privire la conflictul de interese, Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate).
La general, APC monitorizate au depus eforturi pentru a asigura implementarea politicilor anticorupţie în 2013. Comparativ cu anul precedent, autorităţile au avansat în aplicarea a astfel de politici, precum sunt: declararea veniturilor şi proprietăţii, tratarea conflictelor de interese şi promovarea normelor etice, calitatea paginilor web, funcţionarea liniilor fierbinţi. Privitor la implementarea altor politici nu au fost constatate progrese. Cele mai bune realizări în aplicarea politicilor anticorupţie le-au avut MEC, CNA, MJ, SV, cele mai slabe – MAIA şi MC. Este de remarcat că APC monitorizate au oferit, de obicei, informaţii complete şi explicite în confirmarea aplicării politicilor. Cu toate acestea, au fost şi situaţii când autorităţile au evitat să prezinte sau au prezentat informaţii incomplete, confuze şi irelevante. În unele cazuri autorităţile au dat dovadă de formalism în abordarea subiectelor referitoare la politicile anticorupţie, precum şi nu au extins aplicarea politicilor asupra instituţiilor subordonate, deşi acestea exercită activităţi vulnerabile la corupţie.
În 2013 a început să activeze Comisia Naţională de Integritate (CNI). Nefiind asigurată în măsură suficientă cu mijloace financiare, personal calificat, resurse informaţionale, tehnice etc., capacităţile de control ale CNI sunt joase, respectiv rezultatele înregistrate în supravegherea respectării legislaţiei din domeniu au fost destul de modeste. CNI a început să plaseze declaraţiile de venituri şi proprietate şi interese personale în formă scanată pe pagina sa web, a creat baza de date a persoanelor responsabile de colectarea declaraţiilor, a organizat un şir de instruiri pentru colectorii de declaraţii şi angajaţii APC. CNI a iniţiat în 2013 circa 120 dosare de control în care erau vizate persoane din autorităţile publice centrale şi locale, mai mult de jumătate din dosare fiind axate pe potenţiale conflicte de interese şi incompatibilităţi. În mare parte, controalele CNI au fost pornite în baza informaţiilor jurnaliştilor de investigaţie, sesizărilor ONG-urilor şi APC. Cea mai mare parte a actelor de constatare adoptate de CNI au fost contestate. Partea motivaţională care stă la baza actelor de constatare a CNI nu este publică. În lipsa unei sistem informaţional automatizat al declaraţiilor, verificarea acestora de CNI rămâne problematică.
Autorii studiului au venit cu un şir de propuneri de îmbunătăţire a aplicării politicilor anticorupţie, inclusiv de perfecţionare a cadrului legal. Propunerile sunt axate pe sporirea capacităţilor interne ale APC de a monitoriza aplicarea politicilor, asigurarea instruirii continue a persoanelor responsabile şi a angajaţilor cu prevederile cadrului legal din domeniu, îmbunătăţirea comunicării/schimbului de experienţă privitor la aplicarea politicilor, transparentizarea rezultatelor aplicării politicilor, precum şi sporirea responsabilităţii conducătorilor APC pentru neasigurarea implementării politicilor anticorupţie.
Activităţile de monitorizare au fost realizate de Transparency International – Moldova şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei în cadrul proiectului de monitorizare a implementării politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale finanţat de Fundaţia Soros – Moldova în cadrul Programului Buna Guvernare. Opiniile exprimate reflectă poziţia autorilor şi nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanţatorului
Clasamentul final al APC în funcţie de calitatea politicilor anticorupţie aplicate:
Scorurile APC în profilul politicilor anticorupţie:
[1] Ministerul Economiei (MEC), Ministerul Finanţelor (MF), Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), Serviciul Vamal (SV), Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), Ministerul Apărării (MA), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), Ministerul Mediului (MM), Ministerul Educaţiei (MED), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), Ministerul Sănătăţii (MS), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS), Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA).
[2] Aplicarea politicilor a fost apreciată cu punctaje de la 0 la 4, unde 0 semnifică că APC nu a aplicat politica anticorupţie/nu a oferit date care ar confirma aplicarea politicii, iar 4 - APC a aplicat politica pe deplin, potrivit prevederilor legale.
[3] Clasamentul final a fost întocmit în baza însumării punctajelor APC pe toate politicile anticorupţie monitorizate.