Monitorizarea politicii de promovare a transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice în autorităţile publice centrale

Comunicat de presă al Transparency International - Moldova

La 28 martie 2014 Transparency Internaţional – Moldova (TI – Moldova) a prezentat rezultatele monitorizării politicii de promovare a transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice în 20 autorităţi publice centrale[1] (APC), efectuată în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în APC” finanţat de Fundaţia Soros-Moldova. Scopul monitorizării constă în analiza aplicării de  către APC a Legii privind achiziţiile publice  nr.96/2007, Legii Curţii de Conturi nr.261/2008 şi Legea privind controlul financiar public intern nr.229/2010 şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a acestei politici.

TI-Moldova a monitorizat politica în cauză şi în 2012, venind cu propuneri de asigurare a transparenţei procesului de achiziţii publice, a eficienţei auditului extern efectuat de Curtea de Conturi în cadrul autorităţilor şi a eficienţei auditului intern efectuat de subdiviziunile de audit intern ale autorităţilor. Ca rezultat, în 2013 o parte din autorităţile monitorizate (MEC, MMPSF, IFPS, SV, ME) au luat măsuri pentru îmbunătăţirea transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice.

În 2014 procesul de monitorizare a politicii de promovare a transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice s-a focusat pe evaluarea aplicării politicii respective în 2013 în procesul achiziţiilor publice, efectuarea auditului extern şi intern, monitorizate anterior, fiind extins asupra procesului de planificare şi executare a bugetului în cele 20 APC. Ca rezultat al analizei datelor prezentate de APC a fost întocmit un clasament al acestora în funcţie de implementarea politicii enunţate.

În ceea ce priveşte asigurarea transparenţei în procesul de achiziţii publice, au fost constatate următoarele:

• numai o parte din banii publici trec prin procedura de achiziţii publice pentru care trebuie să se asigure transparenţa, majoritatea achiziţiilor se fac prin procedurile de mică valoare, achiziţiile fiind  fragmentate pentru a evita urmărirea etapelor prevăzute de legislaţie;
• pe paginile web ale autorităţilor se găsesc diferite categorii de informaţie, dar ele nu sunt organizate într-o manieră uşor accesibilă pentru a urmări  întreg procesul de achiziţii publice;
• procesul de planificare al achiziţiilor publice nu este transparent în jumătate din autorităţile monitorizare;
• sunt parţial transparente rezultatele atribuirii contractelor de achiziţii publice, publicarea acestora se face cu abateri, cu întârzieri majore de la termenul stabilit de prevederile legale.

Ca urmare a monitorizării implementării politicilor de efectuare a auditului extern, s-a constatat un grad foarte redus de transparenţă şi responsabilitate în realizarea recomandărilor hotărârilor Curţii de Conturi, adresate autorităţilor auditate: planurile de acţiuni şi rapoartele privind realizarea acestora nu sunt publicate pe paginile web ale autorităţilor, se pare că nu sunt accesibile nici pentru angajaţii autorităţilor. Monitorizarea a relevat doar două exemple de sancţionare disciplinară, relatate de MAEIE şi MTID, celelalte autorităţi au relatat că nimeni nu a fost sancţionat pentru deficienţele identificate de  Curtea de Conturi, motivând că sancţiunea disciplinară se aplică în termen de până la 6 luni de la săvârşirea faptei. De regulă, hotărârea Curţii de Conturi se publică după acest termen, astfel, nimeni niciodată nu va fi sancţionat disciplinar pentru deficienţele depistate de Curtea de Conturi în cadrul auditului extern la autorităţile publice. Monitorizarea a mai relevat patru cazuri de răspundere penală: la Ministerul Culturii şi unele instituţii din subordine în baza Hotărârii Curţii de Conturi nr.17 din 28.03.2013 şi la Ministerul Educaţiei în baza Hotărârii Curţii de Conturi nr.2 din 25.01.2013, faptele elucidate deja constituiau obiect de investigaţie în cadrul a trei cazuri penale, relatate de către Procuratura Generală.

Referitor la implementarea politicii de efectuare a auditului intern, s-a constatat că într-o treime din autorităţi nu a fost efectuată nici o misiune de audit intern (CNA, ARFC, MDRC, MA, MTID, MAIA, MC), fie din lipsa angajaţilor în cadrul subdiviziunii de audit intern, fie din lipsa capacităţilor necesare. Majoritatea autorităţilor care au efectuat misiuni de audit intern nu deschid informaţia referitor la impactul misiunilor de audit intern. În acelaşi timp, autorităţile nu publică pe pagina web planurile de audit intern (doar MTS a publicat planul respectiv pe anul 2013) şi rapoartele anuale de audit intern, doar unele autorităţi includ o scurtă informaţie în raportul anual de activitate al autorităţii. Deşi art.31 al Legii nr.229/2010  prevede conlucrarea dintre subdiviziunile de audit intern ale autorităţilor/instituţiilor publice şi Curtea de Conturi, în special, transmiterea în adresa Curţii de Conturi a planurilor şi rapoartelor anuale ale activităţii de audit intern. Numai Ministerul Finanţelor a remis în mod oficial ambele documente către  Curtea de Conturi, alte autorităţi în mod oficial au transmis numai planul de audit intern, unele autorităţile au transmis documentele menţionate în timpul auditului extern, iar autorităţile care nu au efectuat misiuni de audit intern pare că nu posedă nici planuri anuale de audit intern.

Referitor la transparenţa în planificarea şi executarea bugetului autorităţilor s-a constatat netransparenţa în două treimi din autorităţile monitorizate, doar o treime din autorităţi (MJ, MEC, MMPSF, MS, ARFC, MDRC, MTID) au publicat pe paginile web atât informaţia despre planificarea bugetului, cât şi informaţia despre executarea bugetului. Unele autorităţi au publicat doar bugetul aprobat prin Legea bugetului de stat, altele doar informaţia respectivă pe anii anteriori, fără a actualiza datele. Datele despre planificarea şi executarea bugetului autorităţilor publice nu sunt organizate într-o manieră uşor de accesat, doar unele autorităţi au creat rubrica „Bugetul autorităţii”. O pătrime din numărul autorităţilor publice (MM, ME, MAIA, MTIC, MC) deloc nu asigură accesul la datele despre planificarea şi executarea bugetului, astfel, ele nu se conformează la prevederile legale.

Recomandări

Pentru asigurarea transparenţei procesului de achiziţii publice, se recomandă:

• modificarea şi completarea Legii nr.96/2007, în special în legătură cu implementarea Sistemului informaţional automatizat Registrul de Stat al Achiziţiilor Publice, în vederea revizuirii procedurii de planificare a achiziţiilor pentru a îngrădi divizarea în contracte de mică valoare; clarificării procedurii şi termenului de asigurare de către autorităţile contractante a transparenţei depline în procesul de planificare a achiziţiilor publice şi de publicare a avizelor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, pentru a sigura transparenţa în termeni reali; 

introducerii sancţiunilor disciplinare pentru persoanele care încălcă prevederile legale;

• autorităţile publice să asigure transparenţa maximă în termeni reali şi accesul liber la întregul proces de achiziţii publice, prin sistematizarea, structurarea şi actualizarea informaţiilor într-o manieră uşor accesibilă pe paginile web ale autorităţilor.

Pentru asigurarea eficienţei auditului extern, se recomandă:

• modificarea şi completarea cadrului legal în vigoare (dacă e cazul şi Legea nr.229/2010) prin introducerea de prevederi referitor la majorarea termenului de aplicare a sancţiunilor disciplinare pentru persoanele care se fac vinovate de încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi admit deficiente în activitate;
• autorităţile publice să creeze rubrici speciale privind auditul autorităţii (cu secţiunile audit extern şi audit intern) pe paginile web, unde să publice hotărârile Curţii de Conturi,  planurile de acţiuni cu privire la realizarea recomandărilor Curţii de Conturi şi rapoartele sau informaţiile cu privire la planurile de acţiuni menţionate (sau informaţia respectivă să fie inclusă în raportul privind realizarea planului de activitate a autorităţii publice);
• identificarea şi sancţionarea disciplinară a persoanelor responsabile de încălcările constatate de Curtea de Conturi în cadrul auditului extern.

Pentru asigurarea eficienţei auditului intern, se recomandă:

• asigurarea funcţionării şi dezvoltarea capacităţilor subdiviziunilor de audit intern ale autorităţilor publice, prin ocuparea posturilor vacante, suplinirea cu personal dacă e cazul şi instruirea personalului;
• autorităţile să creeze rubrici speciale privind auditul autorităţii (cu secţiunile audit extern şi audit intern) pe pagina web a autorităţii publice, unde să publice planurile anuale de acţiuni şi rapoartele anuale sau informaţiile cu privire la activităţile de audit intern (sau informaţia respectivă să fie inclusă în raportul privind realizarea planului de activitate a autorităţii publice);
• desfăşurarea misiunilor de audit intern, inclusiv de tip financiar în cadrul autorităţilor şi implementarea recomandărilor acestor misiuni;

• cooperarea subdiviziunii de audit intern cu Curtea de Conturi, prin transmiterea în mod oficial a planurilor anuale de audit intern şi rapoartelor anuale de audit intern a autorităţii publice în adresa Curţii de Conturi.

Pentru asigurarea transparenţei în planificarea şi executarea bugetului autorităţii publice, se recomandă:

• autorităţilor publice să asigure transparenţa maximă în planificarea şi executarea bugetului autorităţii nu numai prin publicarea pe pagina web a autorităţii a bugetului aprobat prin legea anuală a bugetului de stat, dar şi prin publicarea informaţiilor despre planificarea bugetară şi executarea bugetului;
• autorităţile publice să creeze pe pagina web a autorităţii o rubrică specială referitor la bugetul autorităţii (în cazul când aceasta nu există), unde să publice informaţiile despre planificarea şi executarea bugetului autorităţii într-o manieră uşor accesibilă, clasificată pe ani şi pe etape ale procesului bugetar);
• ministerele să asigure atât transparenţa în planificarea şi executarea bugetului aparatului central al ministerului, cât şi transparenţa repartizării mijloacelor financiare publice către instituţiile din subordinea ministerului.