Monitorizarea politicii de conflicte de interese în autorităţile publice centrale

Comunicat de presă al Transparency International – Moldova

Monitorizarea politicii de conflicte de interese în autorităţile publice centrale

La 28 noiembrie 2012 Transparency Internaţional – Moldova (TI – Moldova) a prezentat rezultatele monitorizării politicii de tratare a conflictelor de interese şi promovare a normelor etice în 20 autorităţi publice centrale[1] (APC), efectuată în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în APC” finanţat de Fundaţia Soros-Moldova. Scopul monitorizării constă în analiza aplicării de  către APC a Legii cu privire la conflictul de interese nr.16/2008 şi Legii privind Codul de conduită a funcţionarului public nr.25/2008 şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a acestei politici.

TI-Moldova a monitorizat declararea intereselor personale şi conflictelor de interese (CI) în 2011 în 4 APC, venind cu propuneri de modificare a cadrului legal şi recomandări pentru APC. Ca rezultat, în 2011 cadrul legal din domeniu a fost modificat, în el fiind introduse momente cheie ale mecanismului de aplicare a acestuia (obligativitatea desemnării de către APC a persoanelor responsabile de colectarea declaraţiilor de interese, obligativitatea ţinerii Registrului declaraţiilor de interese şi modelul acestuia, modelul declaraţiei de interese personale, creată Comisia Naţională de Integritate (CNI)). Autorităţile monitorizate în 2011 (IFPS, MTIC, MMPSF, MED) au luat măsuri pentru ca funcţionarii să depună declaraţii de interese personale: dacă în 2011 nici într-o autoritate funcţionarii nu au depus declaraţii de interese, atunci în 2012 în IFPS, MTIC, MMPSF declaraţiile au fost depuse şi înregistrate în registrul respectiv, iar în MED acest proces a început, dar nu a fost finalizat. Totuşi, nici în una din aceste autorităţi nu au fost declarate situaţii de conflicte de interese.

În 2012 procesul de monitorizare a politicii de tratare a CI şi promovare a normelor etice s-a bazat pe cadrul legal modificat, fiind  extins asupra 20 APC. Ca rezultat al analizei datelor prezentate de APC a fost întocmit un clasament al acestora în funcţie de implementarea politicii enunţate.

Rezultatele monitorizării atestă că APC au întreprins măsuri pentru a crea un mecanism intern de depunere a declaraţiilor de interese personale şi promovare a normelor etice. În acest sens, cea mai bună este situaţia în CCCEC/CNA, MJ şi IFPS, cele mai slabe realizări fiind la MAI şi MC.

Printre momentele pozitive în aplicarea politicii în cauză pot fi remarcate următoarele:

• în 2/3 din APC există subdiviziuni responsabile de supravegherea respectării legilor enunţate;
• 85% din APC au desemnat persoane responsabile de colectarea declaraţiilor de interese personale şi deţin Registrul respectiv;
• 85% din APC au informat despre depunerea de către funcţionari a declaraţiilor de interese personale (doar 2/3 dintre ele au comunicat numărul funcţionarilor care au depus declaraţii).

Cu toate acestea, se atestă mai multe probleme în aplicarea politicii date, cea mai importantă fiind neraportarea de către funcţionari a situaţiilor de CI. Este de necrezut că în 20 de APC, multe dintre care au funcţii de control/supraveghere, în care există comisii de achiziţii publice, de angajare/atestare a personalului etc. să nu fi fost nici un funcţionar în situaţie de conflicte de interese. Având în vedere că în 2012 activitatea CNI a fost tergiversată, procesul de declarare şi soluţionare a CI nu a fost supravegheat şi nu au putut fi aplicate sancţiuni pentru nedeclararea CI. În acest context în 2012 prevenirea corupţiei prin aplicarea politicii de tratare a CI s-a redus practic la zero.

Printre alte probleme ce ţin de aplicarea politicii în cauză se remarcă: familiarizarea insuficientă a funcţionarilor, în special a persoanelor responsabile de colectarea declaraţiilor de interese, cu legislaţia din domeniu,  dificultăţile în completarea declaraţiilor de interese personale din cauza lipsei Instrucţiunii privind completarea declaraţiilor; neantrenarea subdiviziunilor de control/securitate internă în supravegherea politicii CI; neinformarea publicului despre nerespectarea Codului de conduită şi sancţiunile aplicate de APC în acest context.

În calitate de propuneri au fost specificate:

• Impulsionarea activităţii CNI, consolidarea capacităţilor de control a acesteia prin:

• instruirea membrilor CNI şi a angajaţilor acesteia cu prevederile cadrului legal;
• susţinerea CNI în elaborarea Instrucţiunii privind completarea declaraţiilor de interese personale;
• facilitarea controlului declaraţiilor de către CNI prin crearea unei baze de date unificate care ar include bazele existente (administrate de MTIC, MAI, ÎS „Cadastru”, IFPS, etc.), ce ar permite confruntarea datelor din declaraţii şi scoaterea în evidenţă a discrepanţelor;
• informarea amplă a publicului şi mass-media despre activitatea CNI, despre posibilitatea şi necesitatea semnalării situaţiilor de CI în activitatea funcţionarilor publici şi a erorilor/omisiunilor în declaraţiile de interese depuse de aceştia;

• Concentrarea în anul 2013 a controlului CNI asupra declaraţiilor depuse de persoanele cu funcţii de demnitate publică;
• Luarea de către APC a măsurilor de îmbunătăţire a politicii monitorizate:

• antrenarea subdiviziunilor de control/securitate internă şi audit intern în supravegherea respectării legilor 16/2008 şi 25/2008, în special în identificarea situaţiilor de CI;
• atenţionarea angajaţilor APC şi a conducătorilor instituţiilor subordonate/întreprinderilor gestionate despre obligativitatea raportării situaţiilor de conflicte de interese;
• documentarea CI declarate şi a deciziilor de soluţionare a acestora;

• iniţierea depunerii declaraţiilor de interese personale în APC în care acest proces nu a demarat;
• instruirea continuă a angajaţilor APC, în special a persoanelor responsabile de colectarea declaraţiilor, în contextul legilor enunţate, inclusiv prin seminare organizate de comun cu societatea civilă; ţinerea evidenţei activităţilor de instruire în vederea încadrării depline a personalului în aceste acţiuni;
• informarea publicului despre rezultatele aplicării politicii CI şi respectării Codului de conduită, inclusiv prin intermediul paginilor web.

• Continuarea monitorizării politicii de tratare a CI în vederea responsabilizării APC.