Moldovenii se adresează la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de 6,5 ori mai des decât media europeană. Contra Republicii Moldova în anul precedent au fost înregistrate 653 de cereri, cu 2% mai mult decât în anul 2022, se arată într-o notă analitică prezentată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în cadrul unei conferințe de presă la IPN.
Potrivit lui Daniel Goinic, director al Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, numărul adresărilor este foarte mare raportat la populația țării, Moldova clasându-se pe locul 5 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Moldova se află și în topul țărilor cu cele mai multe violări ale drepturilor omului.
În total, până la finele anului trecut, CEDO a pronunțat 599 de hotări în cauzele moldovenești, unde au fost identificate în total 786 de violări ale dreptului omului. În anul 2023, au fost pronunțate 24 de hotărări, cel mai mic număr de hotărări adoptat în ultimii 5 ani. Încălcările care vizează aceste hotărâri se referă în mare parte la anii 2009-2015.
Timp de 26 de ani, Curtea a înregistrat peste 17 mii de cereri contra Moldovei. La 31 decembrie 2023, 1149 de cereri încă așteptau examinarea, adică erau pendinte. După numărul de cereri pendinte, Republica Modova se află pe locul 10 din 46 de state membre ale Consiliului Europei.
Pe parcursul anului 2023 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat în total 34,6 mii de cereri, acest număr fiind cel mai mic număr din ultimii 10 ani. Scăderea e influențată în special scăderii numărului de cereri care provin din țări precum Federația Rusă, Turcia, Serbia și Grecia. Chiar dacă Curtea primește în continuare cereri contra Rusiei, numărul este foarte mic. În 2023 au fost 1695, față de peste 6000 în 2022.
În anul 2023, Curtea pronunțat 1140 hotărâri, ce este cu 13% mai puțin decât în 2012. Daniel Goinic precizează că cele mai multe hotărâi pronunțate se referă la Federația Rusă, Turcia și Ucrain. Republica Moldova, după numărul de hotărâri pronunțate este le locul XI, un loc constant.
„Am fost cumva uimiți pentru că am identificat state care în anul 2023 nu au avut nicio hotărâre de condamnare. Și aici vreau să enumăr Suedia, Finlanda și Irlanda, spre exemplu, nu au nicio hotărâre de condamnare, iar state caMarea Britanie sau Germania au una sau până la trei hotărâri de condamnare”. Respectiv, aici se poate de evidențiat eficiența sistemului de justiție în țările respective, a remarcat Daniel Goinic, director al Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.