Moldovenii ar mai ieşi la vot doar dacă să voteze direct preşedintele ţării, sondaj

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri directe ale preşedintelui R. Moldova, şanse ar avea liderul democrat Marian Lupu (33%), ex-preşedinteleVladimir Voronin (16%) şi premierul Vlad Filat (15%). Pentru fostul premier, Zinaida Greceanâi, şi primarul general, Dorin Chirtoacă, ar vota mai puţini, arată datele unui sondaj, realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din R. Moldova (ASDM). Cercetările de teren au fost efectuate în perioada 2-10 ianaurie 2010 pe un eşantion de 1592 de respondenţi din 79 de localităţi, cu excepţia regiunii transnistrene. Marja de eroare este de plus/minus 2,6%. „Votarea directă a preşedintelui ţării i-ar motiva pe moldoveni să iasă la vot în 2010, în cazul altor alegeri parlamentare, cetăţenii nu sunt siguri dacă mai vor să participe”, a subliniat Victor Juc, doctor în filosofie din cadrul ASDM. Astfel, în cazul unor alegeri parlamentare organizate duminica viitoare, cei mai mulţi ar pleda pentru PCRM - 25,3% , după care urmează PLDM – 19,7%, PDM – 15,6%, PL – 9,3% şi AMN – 4,5%. Celelalte partide au acumulat sub 3%. „Ar trebui să ne pună pe gânduri faptul că în cazul acestor alegeri anticipate, o mare parte din respondenţi, 18%, nu ştiu cu cine să voteze, alte 4% nu au dat un răspuns concret. Deci fiecare a cincea persoană intervievată nu ar fi putut să facă o alegre întemeiată”, a subliniat Victor Mocanu, preşedintele ASDM. Sondajul mai arată că în cazul desfăşurării unui eventual referendum privind modificarea Constituţiei, 61% dintre respondenţi ar opta pentru alegerea directă a preşedintelui ţării, 17% vor vota împotriva modificărilor, iar 6% nu vor participa la vot. „Este important însă ca la referendum să participe cel puţin 60% din electorat”, a subliniat Victor Jucov. În topul încrederii populaţiei în instituţiile sociale şi politice este biserica, cu 80%, iar în coada acestuia se situează partidele politice – 29%. Sondajul ASDR mai arată că evenimentul politic numărul unu al anului 2009 este considerat semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră cu România. Topul a fost continuat de evenimente precum provocarea în anul 2009 a două scrutine, numirea lui Vlad Filat în funcţia de prim-ministru, blocarea alegerii lui Marian Lupu la funcţia de şef de stat şi formarea Alianţei pentru Integrarea Europeană.