Amenințările hibride la adresa securității Republicii Moldova reprezintă un nou tip de război la care țara trebuie să fie pregătită să răspundă, iar instituțiile de apărare se află permanent în fața unor provocări noi la care pot face față doar printr-o permanentă reformare. Este una din concluziile mesei rotunde „Fenomenul politicilor hibride în regiunea Europei de Est: securitatea informațională din perspectiva mediatică în Moldova și Ucraina”, organizată de Asociația pentru Politică Externă, cu suportul Institute for War & Peace Reporting, transmite IPN.
În cuvântul introductiv, Arcadie Barbăroșie, director executiv al Institutului de Politici Publice, a precizat că în urmă cu zece ani nu existau discuții pe această temă, dar, în ultimul timp, amenințările hibride au apărut pe agenda internațională, și nu numai în Europa de Est, ci chiar și în SUA. „Vedem pe rețelele sociale, pe Odnoklassniki, de exemplu, că fenomenul de propagandă, ca parte a amenințărilor hibride, apare cu două luni înaintea alegerilor și se oprește imediat după alegeri. Acest lucru începe să se extindă și pe Facebook”, a spus Arcadie Barbăroșie.
Aurel Fondos, reprezentant al Ministerului Apărării, a precizat că subiectul este unul foarte complex. „Amenințările hibride sunt prevăzute și în strategia de apărare a Republicii Moldova, iar în modernizarea armatei accentul se pune inclusiv pe amenințările hibride apărute”, a spus Aurel Fondos. Potrivit acestuia, printre măsurile care trebuie luate de instituția de apărare se află protecția infrastructurii împotriva actelor de sabotaj, sporirea capacității de apărare cibernetică, comunicarea cu societatea civilă. E necesar să fie împiedicate tensiunile interetnice ce ar putea fi folosite de entități ostile Republicii Moldova.
La rândul său, Gheorghe Racoviță, şef al Aparatului directorului Serviciului de Informație și Securitate, a precizat câteva dintre amenințările hibride actuale, printre care este propaganda ostilă, crearea de grupări interne ostile statului țintă, încurajarea secesionismului, modelarea proceselor în așa fel încât statul țintă să fie permanent în sau chiar sub prag de război. Gheorghe Racoviță a precizat că SIS a luat câteva măsuri concrete de apărare, în acest sens fiind creată o componentă analitico-informațională specializată în amenințări hibride, iar instituția este într-o permanentă reformare.
Anastasia Nani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, a făcut precizări care se referă la datoria pe care mass-media o are în lupta cu știrile false și propaganda, care reprezintă o parte activă a amenințărilor hibride. Jurnalista s-a mai referit la necesitatea ca consumatorii de media să fie educați pentru a discerne care știri sunt false și care nu, precum și pentru a nu cădea pradă propagandei.
La eveniment au participat reprezentanții instituțiilor publice de stat și ai societății civile, mass-media, corpul diplomatic acreditat la Chișinău, precum și mediul academic.
