Moldova stă în faţa unei crize demografice acute. Analiză Info-Prim Neo

Până în 2016 populaţia Republicii Moldova va îmbătrâni evident, fapt ce va determina o criză demografică acută la nivel naţional, susţin experţii în domeniu. Fenomenul este influenţat de scăderea ratei natalităţii, creşterea mortalităţii, dar şi de exodul excesiv de forţă de muncă. [Se dublează numărul pensionarilor] Criza demografică va fi condiţionată parţial de creşterea esenţială a numărului pensionarilor care, până în 2016, se va majora cu 30 la sută, prognozează demograful Valeriu Sainsus. Potrivit lui, există riscul ca persoanele apte de muncă să fie nevoite să facă efort dublu la locul de muncă pentru a întreţine persoanele în etate, lucru care poate duce la conflicte sociale. Fenomenul de îmbătrânire este condiţionat de creşterea duratei medii de viaţă, ceea ce înseamnă că populaţia care este la vârsta de pre-pensionare va creşte. Acest fenomen va contribui la scăderea productivităţii muncii, fapt ce vine în contradicţie cu nivelul de dezvoltare a economiei unui stat, spune Valeriu Sainsus. Experţii propun mărirea treptată a vârstei de pensionare cu câte o lună pentru următoarea generaţie. Astfel, generaţia anilor 50 să iasă la pensie nu la vârsta de 62 ani, ci la 62 de ani şi o lună. Această întârziere va aduce economii în bugetul de stat de circa 300 mln lei, estimează Valeriu Sainsus. Pentru a evita conflictele între generaţii, se propune ca o bună parte din populaţia cu vârstă de pensionare să rămână angajată în câmpul muncii, fiind excluşi treptat. Este un aspect pozitiv şi din perspectiva că pe piaţa muncii vor rămâne cadrele cu un înalt grad de calificare. Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), la începutul anului 2007 în Republica Moldova locuiau 491 mii de persoane în vârstă de 60 de ani şi peste. Dintre acestea mai mult de jumătate (61%) sunt femei. Fiecare a patra persoană în etate are între 60 şi 64 de ani, iar 12,8% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani. Îmbătrânirea populaţiei R. Moldova are loc şi ca o consecinţă a reducerii natalităţii. Potrivit statisticilor, până în anii 90 erau înregistrate circa 150 mii de naşteri anual. i La ora actuală cifra este de 50-70 mii naşterii anual. Multe cupluri amână naşterea primului copil pentru mai târziu. Dacă numărul naşterilor va scade sub 50 mii anual, R. Moldova se va afla într-un dezastru de reproducere a populaţie, menţionează demografii naţionali. [Scade forţă de muncă] În condiţiile îmbătrânirii populaţiei R. Moldova nu avea suficientă forţă de muncă pe piaţă. Începând cu 2007 are loc reducerea acesteia, iar în următorii ani, spun specialiştii, vor exista mult mai multe locuri vacante, fapt ce va permite ca persoanele ajunse la vârsta de pensionare să-şi păstreze locurile de muncă până când le va permite condiţia fizică. R. Moldova ar trebui să accepte susţinerea forţei de muncă din exterior, în cazul în care aceasta este mai calificată, dar şi să creeze un climat favorabil pentru atragerea acesteia. Pentru angajarea muncitorilor străini este necesar un control riguros al migraţiei în scop de muncă. Se cere stabilirea numărului de străini ce pot fi angajaţi, spune coordonatorul Fondului ONU pentru Populaţie, Olga Poalelungi. Datele statistice arată că atractivitatea pieţei locale a forţei de muncă este în scădere, lucru demonstrat şi de diminuarea ratei de activitate a populaţiei în vârstă de 15-64 ani. Aceasta, în prima jumătatea a anului curent, a fost de 39,4 la sută, în scădere cu 1,1 puncte procentuale faţă de trimestrul respectiv al anului precedent. [Restricţiile pentru migraţie nu vor soluţiona criza demografică] Criza economică, dar şi discrepanţele mari la capitolul remunerării muncii, favorizează orientarea populaţiei spre o migraţiei sistematică. O soluţie pentru depăşirea crizei, crede demograful Valeriu Sainsus, ar fi semnarea unor acorduri bilaterale, în special cu statele vecine, care ar permite moldovenilor care lucrează peste hotare să plece şi să se întoarcă de la muncă fără probleme. Prin mecanisme de interzicere a migraţiei această problemă nu va fi soluţionată, ci doar va mări valul migraţional. Potrivit unui sondaj de opinie, cel puţin 34 la sută din cetăţenii Republicii Moldova sun gata să emigreze. Majoritatea celor care fac această alegere spun că vor să se ducă la lucru. În politicile demografice accentul trebuie pus pe instituţia familiei. Aproape 30 la sută din populaţie nu pleacă din Moldova pentru că nu vrea să-şi părăsească familia. Instituirea unei „familii etalon naţional” (ambii părinţi şi doi copii) ar constitui principala pârghie de reducere a numărul divorţurilor, sunt de părere mai mulţi dintre specialişti. Noua politică demografică trebuie să fie una coerentă unde statul să-şi asume, cel puţin, a treia parte din toate sacrificiile pe care le face tânăra familie în creşterea unei generaţii. Expertul internaţional Wolfgang Lutz este de părere că, pentru a face faţă crizei demografice, autorităţile trebuie să implementeze o strategie bine structurată, un program care ar include reformarea sistemului educaţional şi cel al sănătăţii, perfecţionarea sistemului de piaţă al muncii, dar şi rezolvarea problemelor de ordin economic care au făcut din R. Moldova una dintre cele mai sărace ţări din lume. Conform datelor Ministerului Dezvoltării Informaţionale, pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate peste 7 mii persoane. Numărul populaţiei stabile a R. Moldova la 1 ianuarie curent era de peste 3,4 mln de locuitori, inclusiv 2 mln în mediul rural. Pe parcursul anului 2007 în Republica Moldova au sosit peste 2 mii imigranţi, dintre care 554 persoane au obţinut permis de reşedinţă permanentă, iar 1516 persoane – permis de sedere cu termen fix. Potrivit datelor Institutul Internaţional pentru Sisteme de Analiză Aplicată din Austria, se estimează că în anul 2130 în R. Moldova vor trăi doar 1,5 mln de locuitori.