În prezent, Republica Moldova se confruntă, probabil, cu cele mai mari provocări la adresa securităţii sale economice din 1991 încoace. Conjunctura actuală este cauzată de instituţiile de stat slabe şi uşor influenţabile de interese obscure, care au permis propagarea crizei profunde din sistemul bancar, dar şi de recesiunea economică din regiune. Concluziile fac parte din Raportul de Stare a Ţării 2015, lansat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung, la conferinţa internaţională MACRO-2015, transmite IPN.
În raport se menţionează că aceste vulnerabilităţi ar putea fi uşor atenuate, dacă guvernarea ar fi dat dovadă de transparenţă şi eficienţă în fortificarea securităţii economice şi sociale a ţării. Criza din sistemul bancar a stat la baza problemelor economice cu care se confruntă ţara în acest moment. Fraudele de circa 12% din PIB comise pe parcursul anilor 2013-2014 de către cele trei bănci de importanţă sistemică – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank - puteau fi evitate de către Banca Naţională şi alte instituţii relevante, iar reacţia tardivă şi insuficientă a acestor instituţii poate fi explicată fie de rea intenţie, fie de incompetenţă.
Creşterea economică a pierdut din viteză în 2014, iar în 2015 tendinţa ar putea deveni negativă. Consumatorii au devenit mai precauţi cu economiile lor, exportatorii suferă din cauza problemelor economice cu care se confruntă principalii parteneri comerciali ai Moldovei, iar riscurile din sectorul financiar planează ameninţător asupra stabilităţii şi integrităţii bugetului public. Deşi indicatorii socio-economici principali – şomajul, ocuparea, incidenţa sărăciei – nu s-au înrăutăţit semnificativ, înăsprirea condiţiilor economice şi a austerităţii bugetare va duce inevitabil şi la pierderea unor progrese obţinute în ultimii ani în domeniul ocupării şi reducerii sărăciei. Redresarea economică trebuie realizată în special prin reabilitarea încrederii de către Guvern faţă de cetăţeni şi mediul de afaceri, prin implementarea unor măsuri care să combată corupţia la nivel înalt şi prin transparentizare relaţiilor de proprietate.
Sectorul educaţiei este lider în reformele promovate şi implementate pe parcursul ultimilor ani. În acelaşi timp, reformele decurg cu ritmuri diferite la toate nivelele de învăţământ, în special în domeniul învăţământului vocaţional. De asemenea, 2015 a fost marcat de acutizarea intenţiei de emigrare a persoanelor cu calificări înalte, dar şi plecarea unor funcţionari publici talentaţi şi cu experienţa necesară de la instituţiile publice de resort, fenomen care ar putea împiedica şi mai mult implementarea reformelor lansate sau asumate de către Guvern.
Republica Moldova este o ţară extrem de vulnerabilă la schimbările climaterice, care urmează să se intensifice prin prisma temperaturilor mai înalte înregistrate. Această vulnerabilitate este cauzată în particular de importanţa socio-economică a agriculturii, în condiţiile în care jumătate din populaţia ţării locuieşte în zonele rurale, iar circa o treime din forţa de muncă este angajată în agricultură.
Politica internă şi externă a ţării a fost marcată de un avânt european pe exterior şi de mimarea reformelor pe interior, iar perioada analizată s-a remarcat prin schimbări semnificative pe scena politică, caracterizate prin diminuarea ponderii forţelor pro-europene şi consolidarea poziţiilor partidelor pro-ruse şi a vectorului pro-euroasiatic în spaţiul public şi politic.
Pentru a minimiza impactul acestor riscuri, societatea civilă, împreună cu partenerii de dezvoltare, trebuie să pună mai multe presiuni asupra guvernării în vederea democratizării partidelor politice, consolidării instituţiilor democratice şi a vectorului european, contracarării propagandei ruseşti, şi dezvoltării unui dialog strategic cu Ucraina, se mai spune în din Raportul de Stare a Ţării 2015.
