Moldova nu a devenit încă un produs competitiv pe piaţa internaţională. Comentariu economic Info-Prim Neo

Actualele dezechilibre şi crize din economia moldovenească au scos în evidenţă, mai mult ca oricând, serioase carenţe la capitolul politici de marketing atât la nivelul companiilor, cât şi al întregii economii. R. Moldova, deşi are în spate 15 ani de independenţă, încă nu a fost transformată într-un produs competitiv, care să poată fi vândut cu succes pe piaţa internaţională. Despre imaginea R. Moldova ca produs economic s-a discutat puţin la nivelul politicilor de stat. Doar în ultimul timp au fost făcute câteva încercări de a crea un brand al Moldovei, care să poată fi promovat pe piaţa externă, dar, deocamdată, nu s-a ajuns la anumite rezultate concrete. Prin urmare, Moldova, ca produs turistic, încă nu se vinde bine; ca produs vinicol, nu este pe deplin cunoscut, lucru care s-a văzut cel mai bine după închiderea pieţei ruseşti; ca produs agricol “scârţâie” de tot; iar ca produs IT încă nu a fost format. În aceste condiţii, nu este de mirare că “Made in Moldova” pe piaţa internaţională pentru mulţi nu spune nimic şi, de multe ori, produsul cu această marcă este neglijat în favoarea altor “Made in” – din neîncredere, din cauza imaginii proaste pe care o are statul în exterior sau, pur şi simplu, din necunoaştere. Concluzia este, astfel, că în R. Moldova, marketingul calitativ la nivel de stat abia urmează să fie implementat, iar Guvernul, alături de actorii privaţi din economie, trebuie să fie conştient de faptul că, pentru a încadra cu succes economia naţională în economia mondială, este necesar să ţină cont, în modul cel mai serios, de cei “patru P” ai marketingului: Produsul, Piaţa, Preţul, Promovarea. Ce produs oferim, pe ce piaţă, la ce preţ şi cum îl promovăm – cu alte cuvinte, cum convingem consumatorul?! Dacă găsim răspunsul potrivit la aceste întrebări, atunci succesul ne este asigurat. În prezent, însă, se pare că mai suntem în căutarea răspunsul potrivit. Deficitul balanţei comerciale în creştere, îngustarea nomenclatorului de produse moldoveneşti implicate în comerţul internaţional şi numărul relativ mic de pieţe pe care operează companiile moldoveneşti este un argument viu în acest sens. Această situaţie este rezultatul direct al posibilităţilor financiare şi intelectuale reduse ale companiilor locale de a promova un marketing calitativ şi permanent pe piaţa externă, dar şi a neimplicării statului cu politici şi acţiuni stimulatorii în acest sens. În acest caz, statul ar trebui să aibă mai mult un rol unificator al operatorilor locali pentru a realiza în comun acţiuni de marketing pe piaţa externă unde trebuie să se confrunte cu concurenţi destul de puternici, precum şi să completeze financiar şi intelectual golurile pe care operatorii privaţi nu sunt în stare să le acopere în mod independent. Dacă statul va demonstra că doreşte cu adevărat să se implice în promovarea produsului moldovenesc pe piaţa externă, capitalul privat va fi mult mai activ şi inventiv în lupta pentru un loc pe piaţa externă. Mai ales că o serie de întreprinderi moldoveneşti au reuşit deja să se consolideze financiar, au adoptat principiile managementului modern, iar la nivelul pieţei interne aplică principii moderne de marketing. Despre aceasta vorbeşte şi faptul că multe din întreprinderi nu mai sunt reticente atunci când este vorba de promovare: industria publicităţii creşte cu 10-15% anual; acţiunile de promovare a produsului sau serviciului prin mecanismul preţului, de exemplu, sunt tot mai utilizate – reducerile nu mai sunt un lucru nou pe piaţă; zilnic în magazine consumatorii pot participa la şedinţe de degustări; festivalurile şi tombolele cu premii nu mai sunt o raritate etc., etc. Cu alte cuvinte, la nivelul pieţei interne deja se vede o schimbare de optică în ceea ce priveşte importanţa marketingului în lupta concurenţială. A venit timpul să ne facem auziţi şi prezenţi pe piaţa externă, mai ales că ritmurile de aprofundare a concurenţei atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă sunt destul de accelerate. Concluzia generală este că, dacă mediul de afaceri va observa o mişcare calitativă la nivel de stat, un sprijin în tendinţa lui de a-şi găsi locul într-o piaţă tot mai globalizată va suplimenta eforturile actuale.