Ziua Mondială a Refugiatului a fost marcată astăzi, 20 iunie, şi la Chişinău, printr-o serie de acţiuni sociale menite să atragă atenţia publicului la probleme cu care se confruntă persoanele strămutate forţat, cele care şi-au părăsit locuinţele din cauza războiului, persecuţiei şi a conflictelor, transmite IPN.
Şeful Biroului Naţional UNHCR în Republica Moldova, Octavian Mohorea, a spus că sloganul din anul acesta pentru toate ONG-urile din lume care protejează drepturile refugiaţilor este: „O familie distrusă de război este prea mult”.
„În Moldova, 50% dintre refugiaţi sunt din Siria. Din Ucraina am primit acum peste 20 de solicitări. Refugiaţilor le este greu să se integreze în Republica Moldova pentru că nu este o ţară bogată, ei au nevoie de chirie, de un loc de muncă. Noi le oferim sprijinul nostru şi asistenţa când este nevoie, primesc un loc de cazare din prima zi când au sosit în aeroport până încheiem procedurile de înregistrare ca refugiat”, a menţionat Octavian Mohorea.
Directorul Biroului Migraţie şi Azil al Ministerul Afacerilor Interne, Olga Poalelungi, a spus că în Moldova nu există puţini sau mulţi refugiaţi, fiecare om contează. Motivele pentru care persoanele solicită azil sunt diverse: conflicte militare, războaie, epidemii, dezastre naturale – dar toate se rezumă la existenţa unor elemente de violenţă, persecuţie sau pericole pentru siguranţa familiei. Ea a mai spus că este important ca societatea din Moldova să fie tolerantă cu aceşti oameni şi să îi înţeleagă că nu au luat o decizie din pripă să îşi părăsească ţara.
Violeta Crudu, şefa interimară a Direcţiei social-umanitară a Primăriei municipiului Chişinău, a spus că anual din bugetul municipal se alocă 400 de mii de lei pentru promovarea evenimentelor etnoculturale. „Sloganul capitalei este: „Unitate prin diversitate”. Noi încercăm să promovăm şi culturile existente în Moldova, aduse inclusiv de către refugiaţi. Consider că este un semn de respect din partea chişinăuienilor să cunoască şi cultura lor, fără a-i discrimina”, a remarcat funcţionara.
Potrivit datelor Biroului Migraţie, în Moldova sunt circa 400 de persoane care beneficiază de protecţia statului, 92 dintre care sunt refugiaţi recunoscuţi, 203 beneficiari de protecţie umanitară şi 76 solicitanţi de azil.
