Republica Moldova are nevoie de reforma domeniului energetic pentru a compensa lipsa de resurse interne majore, iar proiectele sprijinite şi finanţate de Uniunea Europeană sunt implementate cu succes, motiv pentru care unele din acestea sunt extinse cu finanţare adiţională. Căile de modernizare energetică a ţării include integrarea în reţeaua europeană, dezvoltarea resurselor regenerabile autohtone, în special biomasa, şi sporirea eficienţei energetice. Un schimb de opinii în acest sens a avut loc în cadrul clubului de presă „Asistenţa UE pentru Moldova în sectorul energetic – realizări, provocări şi progres în desfăşurare”, organizat de Delegaţia UE în Moldova, transmite IPN.
Marina Botezatu, director general al Departamentului pentru Securitate şi Eficienţă Energetică din cadrul Ministerului Economiei, a menţionat că priorităţile Guvernului sunt integrarea Moldovei pe piaţa energetică europeană, diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale şi creşterea ponderii resurselor regenerabile.
„Prin parteneriatul nostru vrem să modernizăm ţara, să asigurăm un nivel de viaţă mai bun pentru cetăţeni, iar acest lucru este imposibil fără a vorbi despre energie”, a declarat Alexandre Darras, manager de proiect în cadrul secţiei energie şi transport a Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova. Instrumentele folosite de UE sunt asistenţa tehnică pentru îmbunătăţirea cadrului legal, granturi mici pentru întreprinderi şi gospodării individuale şi finanţări mari pentru proiecte majore precum gazoductul Iaşi-Ungheni.
Prin intermediul proiectului SPSP Energy, Moldova a beneficiat de asistenţă tehnică în valoare de 40 de milioane de euro în perioada 2012-2014, înregistrând printre cele mai bune rezultate la capitolul absorbţia fondurilor din regiune (peste 90%), iar ca urmare va beneficia de o tranşă adiţională de 10 milioane de euro pentru 2015, condiţionată de respectarea anumitor cerinţe. George Georgocostas, lider de echipă în cadrul proiectului, a subliniat importanţa reformei în energie pentru Republica Moldova. Potrivit lui, principala resursă a ţării poate deveni eficienţa energetică.
Unul dintre proiectele finanţate de UE este „Energie şi Biomasă”, desfăşurat în perioada 2011-2014, cu un buget de 15 milioane de euro, şi extins până în 2017 cu finanţare adiţională de 9,5 milioane de euro. Alexandru Ursul, manager de proiect, a declarat că în 2011 piaţa biomasei în Moldova era aproape inexistentă, iar proiectul s-a concentrat atât pe dezvoltarea pieţei producătorilor, cât şi a consumatorilor. În urma proiectului, s-a ajuns la o producţie de 100 de mii de tone de biomasă pe an, s-au redus emisiile de CO2 cu 30 de mii de tone pe an, s-au creat 350 de locuri de muncă, iar 144 de instituţii publice şi 500 de gospodării sunt încălzite cu biomasă.
În total, Moldova a beneficiat din partea UE de opt programe de asistenţă tehnică şi financiară, la nivel local, naţional şi regional, în domeniul energetic, printre care 7 milioane de euro pentru construcţia gazoductului Iaşi – Ungheni şi 10 milioane pentru extinderea acestuia până la Chişinău, şi 40 de milioane de euro pentru modernizarea reţelei de transmisie a Moldelectrica.
