Moldova, fără duşmani interni - II

[Analiză Info-Prim Neo din ciclul „MOLDOVA-20! ÎNCOTRO?”] Episodul I al prezentei analize, {(publicat la 1 august 2011)}, a încercat să acrediteze ideea că Republica Moldova are nevoie să consfinţească prin Constituţie integrarea europeană în calitate de vector de dezvoltare a ţării. Această prevedere constituţională ar avea menirea să facă ireversibil procesul de modernizare a ţării, să împace spiritele politice cu urmări imprevizibile, să reaşeze lucrurile în societatea moldovenească pe făgaşul liniştii şi toleranţei sociale. Ideea ar putea fi formulată şi mai simplu: „Iată că, de 20 de ani, avem Independenţă, ce facem mai departe cu ea, încotro ne îndreptăm?”. Cu modificarea Constituţiei sau nu, integrarea europeană este, la această etapă istorică, unica idee posibilă cu potenţial de consolidare a societăţii moldoveneşti, marcată de contradicţii, polarizări şi fragmentări de cele mai diferit ordin. De aceea, prin modificarea Constituţiei sau nu, integrarea europeană trebuie ridicată la nivelul Ideii Naţionale, care i-a lipsit Moldovei aproape pe tot parcursul de la Independenţă încoace. Cu modificarea Constituţiei sau fără ea, înainte de modificare sau după, clasa politică din Republica Moldova are obligaţia să conştientizeze această şansă de aşezare a ţării pe temelii clare şi trainice, inclusiv prin atragerea societăţii în acest proces. Un Pact Naţional pentru Modernizarea Ţării conform regulilor de joc europene ar putea formula clar scopurile, mecanismele, costurile, efectele şi rolurile fiecărui participant la acest proces, inclusiv ale cetăţenilor ţării, direct sau reprezentaţi prin anumite organizaţii. Şi iarăşi: contează mai puţin, dacă acest Pact va fi semnat sau nu, contează pe cât de mult spiritul acestuia se va face cunoscut şi acceptat de societate. Pactul Naţional pentru Modernizarea Ţării urmează să contribuie la implementarea mesajului de integrare europeană în calitate de Idee Naţională comună a cetăţenilor Republicii Moldova. Acţiunile lui sunt menite să asigure conştientizarea avantajelor personale ale fiecărui cetăţean, dar şi ale comunităţii, ale societăţii în ansamblu, pe care le aduce integrarea europeană, precum şi termenele când aceste avantaje ar putea fi resimţite. Tot atât de limpede se cer formulate, pentru fiecare om, costurile pe care le cere Ideea Naţională de la om, de la comunitate, de la societate, precum şi perioada pentru care trebuie „strânsă cureaua”, când va fi cazul. O astfel de abordare ar lăsa mai puţin loc pentru speculaţii politice pe seama reformelor interne inevitabile. De exemplu, actualul proces de optimizare a numărului de şcoli în calitate de parte componentă a reformei în educaţie ar putea decurge în condiţii mult mai prielnice şi fără condimente politice, dacă se realiza în cadrul acestei Idei Naţionale, discutate pe larg şi acceptate deja de societate. Astfel, integrarea europeană este, la etapa istorică actuală, unica şansă de depăşire a problemelor enorme cu care se confruntă Republica Moldova ca ţară, ca societate, ca fiecare om în parte. Dar, integrarea europeană constituie şi unica şansă de atingere a unui mod de viaţă european în sens economic, social, politic etc., într-un viitor previzibil. În acelaşi timp, integrarea europeană, este, la această etapă, unica Idee Naţională care are capacitatea de a contribui la depăşirea stării de divizare profundă a societăţii pe criteriu teritorial, etnic, lingvistic, cultural, politic, ideologic etc. În multe cazuri, divizarea are caracter ireconciliabil, astfel, încât se cere o supra-idee comună, naţională, pentru a depăşi starea actuală de lucruri din societate şi stat. Moldovenii urmează să-şi facă un stimul personal din participarea activă şi interesată la modernizarea ţării în care trăiesc, pentru a ajunge mai repede împreună cu această ţară în Uniunea Europeană în calitate de cetăţeni europeni cu drepturi depline, cu un trai decent, cu salarii şi pensii europene, cu drepturile şi libertăţile fundamentale protejate, cu siguranţa în ziua de mâine. Aceasta este miza cea mare a fiecărei persoane în parte. „Moldova nu va fi acceptată în Uniunea Europeană atâta timp cât societatea ei rămâne divizată pe criteriu teritorial, dar şi lingvistic, şi cultural, şi politic. O astfel de societate generează pericole şi instabilitate, iar europenii sunt foarte atenţi în asemenea cazuri şi este dreptul lor să fie. Ei nu vor accepta instabilitatea în casă până societatea moldovenească nu se va moderniza şi omogeniza, până când procesele integraţioniste nu-şi vor îndeplini rolul pe care l-au avut în toate ţările membre ale Uniunii Europene”, spunea într-un interviu pentru Info-Prim Neo, {(publicat la 19 aprilie 2010)}, profesorul Alexei Axan. Procesul de integrare europeană şi procesul de integrare socială, de constituire, de fapt, a societăţii moldoveneşti şi a statului moldovenesc contemporan, sunt interdependente şi se cer abordate în complex. Pentru aceasta se merită şi modificarea Constituţiei şi adoptarea Pactului Naţional. Conform tuturor sondajelor din ultimii ani, dar şi a percepţiei şi practicii generale, toate categoriile de populaţie, majoritatea absolută a locuitorilor, ar accepta integrarea europeană în calitate de Idee Naţională. De unde putem deduce că societatea şi ar impune factorii politici să orienteze şi în continuare dezvoltarea ţării în această direcţie, să asigure ireversibilitatea acestei orientări. Ideea Naţională şi Pactul Naţional vor stimula omul mai informat să se implice personal şi să ceară implicare calificată şi eficientă de la autorităţi în procesul de integrare europeană. Astfel, pot fi depăşite deficienţele care marchează actuala etapă de abordare a procesului de integrare. Ele se caracterizează prin faptul că mesajul oficial şi percepţia omului simplu de integrare europeană, de regulă, nu coincid, autorităţile nereuşind să infiltreze în mentalitatea omului integrarea ca pe o cauză personală. Pe parcursul perioadei de independenţă, au existat câteva tentative de implementare a unei idei naţionale. Ultima, cea a „statalităţii”, promovată de Partidul Comuniştilor, pe când s-a aflat la guvernare, a eşuat, pentru că a fost bazată în mare parte pe „chipul duşmanului” în interior şi exterior. Ideea proeuropeană promovată deştept, oferă prima şansă de a trăi în Republica Moldova fără duşmani, în general. [Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo]