Moldova este printre primele 12 ţări cu cele mai multe cereri la CEDO

R. Moldova este printre primele 12 ţări cu cele mai multe cereri depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Raportul dintre numărul cererilor şi populaţia ţării plasează Moldova în fruntea clasamentului. Despre aceasta a comunicat miercuri, 29 octombrie, într-o conferinţă de presă preşedintele organizaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”, avocatul Vitalie Nagacevschi, transmite Info-Prim Neo. Potrivit lui Vitalie Nagacevschi, CEDO a făcut publică statistica cauzelor înaintate instanţei, cu prilejul aniversării a 10-a de la intrarea în vigoare a Protocolului nr. 11 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, prin care a fost lichidată Comisia Europeană a Drepturilor Omului, iar Curtea Europeană a devenit permanentă. Potrivit statisticilor, la data de 1 octombrie 2008, circa 79 mii de cereri erau pendinte în faţa unui organ decizional al Curţii. Cele mai multe cereri au fost depuse împotriva Rusiei 25 mii (26,4%), Turciei – 10,75 mii (11,3%), României – 9,5 mii (10%) şi Ucrainei – 8,4 mii (8,9%). Împotriva Moldovei sunt îndreptate 2350 cereri (2,5%). În perioada 1 noiembrie 1998 – 1 octombrie 2008, împotriva Moldovei au fost adoptate 126 de hotărâri, dintre care în una singură nu s-a constatat violarea convenţiei. În cele mai multe hotărâri CEDO a constatat violarea dreptului la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii. Totodată, se constată o creştere a numărului de hotărâri de constatare a torturii, încălcării dreptului la libertate şi siguranţă şi a libertăţii de exprimare. „De asemenea, se atestă o creştere considerabilă a numărului cererilor care au fost alocate unui organ decizional începând cu anul 2001, când la guvernare au venit comuniştii”, a spus Vitalie Nagacevschi. ONG-ul „Juriştii pentru drepturile omului” estimează că pentru anul 2008 în baza hotărârilor CEDO urmează a fi încasată suma de 2,662 mln euro, iar în baza deciziilor CEDO (tranzacţii amiabile – n.r.) – suma de 320 mii euro. „Pe parcursul acestor 10 ani, R. Moldova s-a remarcat ca un campion la numărul de dosare pierdute. Dar nu cantitatea este cel mai important lucru, ci faptul că intensitatea şi tipul violărilor comise de autorităţile moldoveneşti nu sunt întâlnite atât de des în Europa”, a declarat avocatul Alexandru Tănase. Deşi CEDO a fost creată ca mecanism de control a modului în care este executată convenţia, în raport cu Guvernul R. Moldova, CEDO este a patra instanţă, ultima care poate verifica legalitatea deciziilor judecătoreşti pronunţate de instanţele naţionale. „Acest lucru nu este normal şi este evident că numărul mare de plângeri depuse la CEDO şi numărul mare de sancţiuni este direct proporţional violărilor care au loc la noi în ţară”, a spus Alexandru Tănase. De asemenea, juristul a remarcat că, după ce CEDO constată violări ale drepturilor omului, autorităţile nu iau măsuri pentru a asigura că asemenea încălcări nu vor mai avea loc. „Atâta timp cât nu se va schimba această abordare, condamnări la CEDO vor fi tot mai multe şi sumele care urmează să le plătească contribuabilul pentru gafele Guvernului vor fi tot mai mari”, a menţionat Alexandru Tănase. Avocatul Janeta Hanganu a declarat că în ultimul timp, CEDO preferă să examineze în bloc cererile cu un conţinut similar pentru a atrage atenţia că este vorba de o problemă sistemică în ţară şi nu doar de cazuri asemănătoare. Astfel, la 9 octombrie CEDO a comunicat 8 cereri contra Moldovei. Petiţionarii sunt foşti angajaţi ai Ministerului Educaţiei, care au fost concediaţi în perioada 2004-2007. Deşi fiecare dintre ei a obţinut câştig de cauză în instanţele de judecată, ministerul a refuzat să îi restabilească în funcţie şi să le achite salariul pentru lipsa forţată de la muncă. „În acest caz nu este vorba de lipsa unor fonduri pentru executarea hotărârilor judecătoreşti, pe care o invocă adesea autorităţile, ci de rea voinţă”, a menţionat Janeta Hanganu. Potrivit avocaţilor, acest dosar ar putea prejudicia bugetul de stat cu peste jumătate de milion de lei, iar procuratura ar trebui să investigheze în ce măsură acţiunile fostului ministru al educaţiei Victor Ţvircun ar cădea sub incidenţa Codului penal în acest caz.