Republica Moldova a urcat cu două poziții în clasamentul Indicelui Percepției Corupției 2024, obținând 43 de puncte, și clasându-se pe locul 78 din 180 de ţări din clasament. În anul precedent, scorul indicelui a fost de 42 puncte, Moldova fiind pe locul 80. Moldova a crescut constant în ultimii cinci ani în clasament, de la 32 de puncte obținute în 2019, la 43 de puncte în 2024, transmite IPN.
Potrivit Transparency International, printre „vecinii de clasament” ai Moldovei sunt Bulgaria și China cu scoruri ale IPC de 43 de puncte și Albania – 42 de puncte. România a obținut un scor de 46 de puncte. În fruntea clasamentului IPC 2024, pentru al șaptelea an la rând, se află Danemarca cu un scor al indicelui de 90 de puncte, fiind urmată de Finlanda – 88 și Singapore – 84. Țările cu cele mai mici scoruri sunt țări fragile, afectate de conflicte, cum ar fi: Sudanul de Sud – 8, Somalia – 9, Venezuela – 10, Siria – 12.
Sursa citată menționează că în cazul Republicii Moldova, anul 2024 a fost marcat prin progrese esențiale în procesul de aderare la UE. În acest context, lupta contra corupției și consolidarea sectorului justiției au căpătat o importanță aparte. În pofida eforturilor autorităților, realizările în aceste două domenii nu sunt potrivite așteptărilor cetățenilor. Urmează a fi impulsionată implementarea Programului național de integritate și anticorupție (PNIA), dar și a Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției. E necesară asigurarea unei monitorizări, eficiente și efective, a documentelor de politici publice. Cu titlu de exemplu, trebuie constituit Grupul de monitorizare a PNIA, fiind necesară și o reconsiderare a modului de desemnare a reprezentanților organizațiilor societății civile în acest grup.
Pe parcursul anului, mai multe inițiative legislative relevante au fost promovate și adoptate, însă nu toate inițiativele au fost justificate și consultate suficient. Cu titlu de exemplu, revizuirea sancțiunilor pentru manifestările de corupție trebuia să fie precedată de o analiză fundamentală a datelor statistice, care ar demonstra necesitatea imperioasă a intervențiilor legislative.
În pofida creșterii resurselor alocate autorităților anticorupție, rămâne insuficientă cooperarea între acestea. Reproșurile politicienilor în adresa acestora, discursurile politice fără suport factologic dăunează legitimității autorităților anticorupție și aduce atingere principiului separării și colaborării puterilor.
În perioada de referință au fost raportate cazuri de urmărire și condamnare a unor ex-demnitari. Însă, în aceeași măsură, ar trebui investigate neregulile comise de către demnitari. În aceeași ordine de idei, integritatea în procesul electoral nu poate fi asigurată prin urmărirea și sancționarea coruperii.
Transparency International remarcă faptul că protagoniștii „furtului miliardului” încă nu-și ispășesc pedeapsa, iar banii extrași fraudulos din sectorul bancar nu au fost recuperați, respectiv progresele în acest sens ar convinge cetățenii că organele de drept sunt profesioniste, iar resursele alocate acestora sunt justificate.
Republica Moldova a fost evaluată de Grupul de State contra Corupției în runda a V-a de evaluare. Implementând recomandările adresate statului, autoritățile ar trebui să depună efort și în realizarea restanțelor din runda a IV-a de evaluare. Acest exercițiu ar servi drept dovadă a determinării Republicii Moldova în lupta contra corupției.
