Moldova, 22 de ani de suveranitate

Republica Moldova marchează astăzi, 23 iunie, 22 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Suveranitate. Deputaţii din Parlament spun că aceşti 22 de ani înseamnă pentru ţară mândrie, demnitate, dar şi dezamăgire. Viitorul Republicii Moldova, spun parlamentarii, este în mâinile cetăţenilor, dar mai ales ale tinerilor, care trebuie să ridice ţara. Vicepreşedintele Parlamentului, Liliana Palihovici, din fracţiunea Partidului Liberal Democrat, a declarat pentru Info-Prim Neo că suveranitatea este temelia unui stat democratic, cel mai dificil fiind începutul. „În cei 22 de ani de suveranitate, cu toate problemele sociale şi politice, s-a pus temelia unui stat democratic – Republica Moldova. 22 de ani sunt ani în care am reuşit ca acest pământ să aibă independenţă, să se respecte drepturile cetăţenilor, să putem promova valorile autentice. Mai avem încă multe de realizat, dar primul pas a fost făcut”, a subliniat parlamentara. Liliana Palihovici a mai spus că Republica Moldova trebuie să continue reformele economice şi sociale pentru a asigura bunăstarea cetăţenilor. Deputatul a menţionat că îşi doreşte ca fiecare cetăţean să fie mândru că s-a născut în Republica Moldova, să meargă în călătorii în alte ţări, dar să revină întotdeauna acasă. Stella Jantuan, din fracţiunea Partidului Democrat, a spus că 22 de ani de suveranitate înseamnă speranţă. Speranţa a fost atunci şi rămâne şi acum. „Acest stat merită să fie independent şi suveran, are un viitor şi aceasta trebuie să o creadă toţi. În aceşti 22 de ani au fost şi momente de disperare, poate şi momente de dezamăgire, dar cred cu încredere în viitor”, a spus Stella Jantuan. Parlamentara a adăugat că şi-ar dori ca Republica Moldova să fie un stat modern, european, un stat al tuturor cetăţenilor, cu adevărat democratic ca identitate îndeplinită şi realizată. Ana Guţu, din fracţiunea Partidului Liberal, a remarcat că în aceşti ani Republica Moldova a reuşit foarte multe, însă este nevoie de o clasă politică mai matură şi mai responsabilă. „Mi-aş fi dorit ca în aceşti 22 de ani de independenţă şi suveranitate, noi, cei din Republica Moldova, să fi avut mai multă demnitate şi verticalitate în raport cu fostul Imperiu Sovietic. Mi-aş fi dorit să avem mai multă voinţă de a spune adio trecutului totalitar comunist şi să nu balansăm între două opţiuni, vest-est, două linii, una care oferă perspectivă europeană şi alta care ne-ar oferi întoarcere în trecutul sovietic”, a spus deputatul liberal. Ana Guţu a mai menţionat că, din păcate, în ochii partenerilor de dezvoltare şi a multor oficiali, Republica Moldova este un stat cu o incertitudine identitară. „Tinerii trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru mersul înainte al Republicii Moldova ca stat suveran, dar dacă vor continua să-şi lege viitorul de dincolo de hotarele ţării, cred că viitorul este foarte sumbru pentru Republica Moldova”, a spus parlamentara. Pe 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al RSS Moldova a adoptat Declaraţia de Suveranitate. În document se spune că suveranitatea R.S.S. Moldova este unica şi necesara condiţie a existenţei statalităţii Moldovei. Purtătorul şi sursa suveranităţii este poporul. Suveranitatea se realizează în interesele întregului popor de către organul reprezentativ superior al puterii republicii. Nici o parte a poporului, nici un grup de cetăţeni, nici un partid politic sau organizaţie publică, nici o altă formă de organizaţie, nici o persoană fizică nu au dreptul să-şi atribuie dreptul de a exercita suveranitatea. Pământul, subsolul acestuia, apele, pădurile şi alte resusre naturale, aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova, precum şi întreg potenţialul economic, tehnico-ştiinţific şi financiar, alte valori de patrimoniu naţional se află în proprietatea exclusivă a R.S.S. Moldova şi se folosesc în scopul asigurării necesităţilor materiale şi spirituale poporului republicii. Întreprinderile, organizaţiile, instituţiile, alte obiective, ce aparţin comunităţii statelor independente, statelor străine şi a cetăţenilor acestora, organizaţiilor internaţionale, pot fi amplasate pe teritoriul R.S.S. Moldova, pot utiliza resursele ei naturale doar cu acordul organelor competente ale puterii R.S.S. Moldova în conformitate cu legislaţia republicii.