Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED

Retorica radicală a actorilor eurosceptici din Republica Moldova, în frunte cu președintele țării Igor Dodon, arată semne clare de moderare. Înmuierea criticii față de UE se explică prin motive obiective legate de rapoartele statistice care confirmă relații comerciale stabile cu UE, dar și de exigența sporită a Bruxelles-ului față de calitatea reformelor implementate de guvernarea de la Chișinău. De asemenea, vocea mai binevoitoare față de UE este necesară pentru a modera, cel puțin temporar, pozițiile exagerat de pro-ruse din ultimul timp. Înclinația externă preponderent spre Est sau spre țări filoruse cu imagine controversată (Ungaria, Belarus etc.), multiplele întrevederi cu Vladimir Putin și alți oficiali ruși, deși i-au consolidat profilul de politician pro-rus, au îngustat terenul electoral de manevră a forțelor pro-ruse. Parțial, aceasta a contribuit la căderea popularității lui Igor Dodon, după cum arată unele sondaje – de la 41% în martie 2017 la 26% în octombrie 2017 (IRI, Octombrie 2017).

Toate considerentele descrise îl forțează pe Igor Dodon să folosească, cel puțin pentru moment, mesaje mai constructive vizavi de UE. Astfel, în cadrul întrevederii cu Comisarul pentru Comerț, Cecilia Malmstrom (7 Noiembrie 2017), acesta a recunoscut subtil o serie de beneficii ale Acordului de Asociere cu UE, în particular cele cu privire la exporturile spre UE. Mai mult ca atât, președintele considerat pro-rus a apreciat drept pozitivă o eventuală creștere a exportului de produse cu valoare adăugată (bunuri și servicii) pe piața europeană (Presedinte.md, 7 Noiembrie 2017). Asemenea propuneri contrazice inițiativele lui Dodon de a integra Moldova în Uniunea Economică Euroasiatică, incompatibilă cu păstrarea preferințelor comerciale aferente comerțului liberalizat cu UE (mecanismul de anti-circumvenție sau contingentele tarifare). Totodată, Președintele Dodon vrea revenirea la regimul preferințelor comerciale autonome (ATP). Lansat în 2008, regimul dat a durat până la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere. Acesta anula total sau parțial tarifele la importurile a circa 20 de grupuri de produse (agricole), multe dintre care nu au ajuns niciodată în UE din cauza neîndeplinirii condițiilor sanitare și fitosanitare (carne proaspătă, produse lactate etc.). Astfel, contrar propriilor sugestii de extindere a grupurilor de bunuri cu valoare adăugată livrate în UE, competitive pe piața europeană datorită liberalizării comerțului cu UE, Președintele Dodon urmărește abandonarea ZLSAC. În loc să formuleze o poziție clară față de UE și ZLSAC, Socialiștii și Președintele Dodon continuă să fie evazivi, trezind suspiciuni și generând incertitudine vizavi de sustenabilitatea vectorului european după alegerile din 2018.

Comerțul cu UE este stabil, iar statistica o confirmă

Datele statistice raportează o tendință ascendentă în relațiile comerciale UE-Moldova, lucru care nu poate fi ignorat nici măcar de către Președintele Dodon. Astfel, din informația publicată de către Ministerul Economiei rezultă că livrările spre piața europeană ar putea depăși 65% din totalul exporturilor până la finele lui 2017. Structura exporturilor spre UE este diversă, 63% (aprox. 583 mln USD) constituind exportul de produsele cu componentă industrială, iar 36% (aproximativ. 332 mln USD) - produsele agricole. Din numărul total de companii exportatoare, circa 60%  (1360) sunt interesate de comercializarea bunurilor pe piața europeană. Această denotă o atractivitate și previzibilitate a pieții europene, dar și capacități de export ale țării. Totodată, aceste date indică faptul că are loc o integrare graduală a produsele moldovenești în lanțurile de aprovizionare europene, în mod special din România, Germania și Italia, care se numără printre principalele destinații.

Creșterea exporturilor de producție agricolă a servit ca argument pentru a solicita de la UE revizuirea contingentelor tarifare (struguri) și a volumului la produsele incluse în mecanismul anti-circumvenție (grâu, cereale prelucrate). Un demers similar a urmat din partea președintelui Igor Dodon, deși anterior el inculca ideea că produsele agricole moldovenești ar intra greu pe piața UE. Evoluțiile pozitive legate de valorificarea contingentelor se datorează mai degrabă condițiilor climatice favorabile decât îmbunătățirilor structurale în sectorul agricol. Pe lângă aceasta, constrângerile de calitate și siguranță alimentară împiedică extinderea grupului de produse de origine animală exportate în UE (aparte de miere și caviar). Despre aceste limitări se vorbește încă din 2014, dar progresele înregistrate în domeniu sunt insuficiente. Este întârziată adoptarea Strategiei de siguranță a alimentelor 2017-2022, iar prima lege dedicată cerințelor generale de igienă a produselor alimentare pe tot lanțul alimentar este de abia acum propusă spre examinare în Parlament.

Malul stâng beneficiază la fel de liberalizarea comerțului cu UE. Circa 56% din exporturile regiunii transnistrene ajung în UE, fără a înregistra o descreștere în favoarea comerțului cu Rusia. Extinderea ZLSAC pentru întregul teritoriu al țării a dus la anularea preferințelor comerciale autonome pentru regiunea transnistreană, începând cu 2016. Pentru a putea beneficia de accesul pe piața UE, administrația de la Tiraspol a convenit cu Chișinăul să implementeze o serie de măsuri tehnice (eliminarea tarifelor la importurile europene, aplicarea reglementărilor tehnice etc.). Dacă evaluările UE vor demonstra că Tiraspolul nu-și implementează angajamentele, atunci există riscul ca UE să introducă tarife la exporturile din regiune (NewsMaker, 7 noiembrie 2017). Totuși, Bruxelles-ul va fi nevoit să asigure un echilibru între aplicarea reciprocității în raport cu exporturile din regiune, în caz negativ soldată cu reintroducerea tarifelor, și rolul pozitiv asumat în reglementarea conflictului transnistrean.

Sondajele atestă o revitalizare a simpatiilor proeuropene

Deși forțele pro-UE vechi sunt discreditate sau colapsate, iar cele noi nu au intrat încă în posesia pârghiilor de putere, potrivit unor sondaje, simpatiile proeuropene se reabilitează. Concomitent cu multiplicarea dispoziției proeuropene are loc o descreștere a sprijinului pentru Uniunea Euroasiatică.
 

Simpatiile pentru vectorii geopolitici și opțiunile de vot pentru forțele politice,

Sursa: IRI.org
 

Datele sondajelor din perioada octombrie 2016-octombrie 2017 arată o creștere constantă a sentimentelor proeuropene. Totodată, tendința dată nu corespunde cu sprijinul acordat de către respondenți pentru formațiunile care se prezintă drept pro-UE. Cea mai mare discrepanță se observă în octombrie 2017, când 13% separă poziția pro-UE a respondenților de opțiunile lor electorale conferite partidelor asociate cu UE. Această disonanță, pe de o parte, demonstrează că mulți votați pro-europeni nu se regăsesc în formațiunile politice ce înclină spre UE. Iar, pe de altă parte, aceasta probează că numărul cetățenilor cu viziuni proeuropene crește mai repede decât credibilitatea partidelor care pledează pentru apropierea de UE. Dezamăgirea în partidele aflate la guvernare în perioada 2009-2017 reprezintă o sperietoare eficientă pentru respondenții care caută nu doar partide noi, dar și forțe capabile să înlocuiască în mod calitativ actuala clasă politică. Mai mult ca atât, votanții Partidului Comuniștilor sunt o categorie volatilă de alegători, oscilând între opțiunea pro-UE și cea pro-Uniunea Euroasiatică.

Mai mulți factori interni și externi au contribuit la revitalizarea vectorului european.

În primul rând, condiționalitățile UE se transformă într-o pârghie neplăcută pentru autoritățile moldovene. Adițional, în cazul Moldovei, pentru prima dată în istoria relațiilor UE cu țările terțe sunt folosite pre-condiții de natură politică în schimbul asistenței macro-financiare. Destinul asistenței date depinde de gradul de distorsionare a concurenței electorale după introducerea votului mixt, dar și de funcționarea în general a instituțiilor democratice (statul de drept, mass-media, drepturilor omului) (IPN, 9 October 2017).

În al doilea rând, evenimentele din UE transmit un val pozitiv de emoții proeuropene, inclusiv în vecinătatea europeană. Astfel, s-au închis o serie de dosare acide, care făceau ca apropierea de UE să fie asociată cu un proces nefavorabil și chiar periculos. Mai exact, populismul anti-european a fost oprit, pentru cel puțin 4 ani, în urma scrutinelor din Franța și Germania, criza migranților și a azilanților și-a redus considerabil din intensitate, iar Brexitul inițiat de Marea Britanie devine extrem de defectuos și dezavantajos pentru cetățenii britanici.

Nu în ultimul rând, a crescut ponderea măsurilor de contracarare a propagandei ruse, re-utilizată de forțele pro-ruse din Moldova, în Republica Moldova, la nivel european și chiar global (prin implicarea Facebook, Twitter). Prin urmare, a minți despre UE devine mai dificil, iar credibilitatea Rusiei se descompune continuu, fiind asociată necondiționat cu principala sursă de dezinformare anti-occidentală și anti-UE.

În loc de concluzii...

Forțele pro-ruse din Moldova sunt conduse de raționamente populiste. Pentru a-și păstra vizibilitatea în sondaje și a-și consolida potențialul electoral, acestea acceptă inclusiv să-și modereze critica față de UE. Aprecierea ZLSAC și solicitarea facilitării accesului produselor cu valoare adăugată pe piața UE, care aparțin Președintelui Dodon, doar confirmă acest lucru. Totodată, argumentele cu care aceștia operează vizavi de relația UE-Moldova devin tot mai confuze. Astfel, se încearcă denaturarea argumentelor logice și a statisticii, care demonstrează că producătorii și consumatorii moldoveni beneficiază din Acordul de Asociere.

Sondajele indică o resuscitare a sentimentelor proeuropene. În paralel, se observă o discrepanță între opțiunile electorale ale respondenților în favoarea partidelor asociate cu UE și simpatiile publicului față de vectorul european. Menținerea tendinței pozitive de creștere a suportului pentru UE deschide oportunități electorale pentru toate forțele pro-UE. Constrângerile obiective ale opoziției extra-parlamentare (accesul limitat la mass-media, resursele financiare limitate etc.) și legitimitatea redusă a Partidului Democrat, sunt principalele obstacole în valorificarea maximă a dispoziției pro-UE din societate.

În fine, vectorul euroasiatic nu a dispărut de la orizont, iar forțele pro-ruse vor fi tentate să-l exploateze atât timp cât păstrează relații și angajamente strânse față de Rusia. De aceea, orice altă criză provocată de actuala guvernare în procesul de reforme, reacțiile dure din partea UE și/sau ratările nejustificate din partea opoziției extra-parlamentare, poate afecta în orice moment redresarea, încă fragilă, a sentimentelor proeuropene.