Modelul de organizare administrativ-teritorială urmează să fie identificat prin consens

„Fragmentarea administrativ-teritorială constituie o barieră esenţială în calea descentralizării”, a declarat Ion Osoian, unul dintre autorii studiului de descentralizare, elaborat de Centrul analitic independent Expert Grup în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), transmite Info-Prim Neo. Studiul a fost elaborat pentru a servi drept sursă independentă de informare şi analiză în procesul de elaborare a Strategiei de descentralizare. Acesta evaluează dacă actuala structură administrativ-teritorială satisface sau nu priorităţile dezvoltării locale, regionale şi naţionale ale Republicii Moldova, prezentând pentru comparaţie şi experienţa unor ţări europene. Unităţile administrativ-teritoriale de primul şi al doilea nivel au fost analizate conform unui set de criterii – dimensiunea teritoriului administrat, numărul populaţiei, resursele financiare locale, baza economică locală etc. Ion Osoian a menţionat la lansarea studiului că primăriilor cu mai puţin de 5000 de locuitori nu le pot fi încredinţate responsabilităţi semnificative în sectorul public. Ele nu dispun de capacităţi nici materiale, nici umane. De asemenea, nu au baza fiscală pentru a-şi majora veniturile proprii şi pentru a presta servicii publice calitative. Studiul propune două modele de reorganizare administrativ-teritoriala: cu un singur nivel şi cu două niveluri. În cazul modelului cu un singur nivel, primăriile suficient de mari ar avea capacitatea de a prelua competenţele de la al doilea nivel. Acesta va permite reducerea numărului de primării de 8 ori, adică de la 898 la 113. Modelul presupune existenţa a două tipuri de primării rurale şi urbane. „Avantajele acestui model constau în faptul că deciziile cu privire la impozitare vor fi luate de o singură instituţie. Luarea deciziilor de către APL se va produce mult mai rapid, iar cheltuielile administrative se vor reduce de circa 3 ori”, a estimat Valeriu Prohniţchi, directorul Expert-Grup. Modelul cu două niveluri presupune reducerea moderată a numărului de primării, aproximativ de două ori. Regiunile de dezvoltare (5 prevăzute în Legea cu privire la dezvoltarea regională) vor deveni regiuni administrative. Printre avantajele acestui model se înscrie o receptivitate mai mare faţă de reforme şi o balanţă optimă pentru economii. Participanţii la prezentarea studiului – deputaţi, reprezentanţi ai ministerelor, APL , ONG-urilor şi mediului academic – au susţinut să structura administrativ-teritorială actuală a Republicii Moldova şi-a epuizat posibilităţile şi necesită a fi schimbată. Modelul care va fi aplicat trebuie să fie ales doar prin consens în Parlament şi consultat cu APC şi APL, cu societatea civilă. Reprezentanţii Ministerului de Finanţe s-au referit la necesitatea de a stimula primăriile prin diverse pârghii să contribuie mai eficient la majorarea bazei fiscale în teritorii, la crearea unui climat favorabil de atragere a investiţiilor în perspectiva descentralizării. De asemenea, au fost reiterate cerinţele de revedere a transferurilor de la bugetul de stat către APL. Mai mulţi participanţi la discuţie au solicitat să fie mediatizată pe larg şi varianta tranzitorie de cooperare intercomunitară, formele şi avantajele acesteia, experienţa acumulată în alte ţări. Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI) susţine Guvernul Republicii Moldova în procesul de dezvoltare a cadrului politic, sistemului administrativ şi procedurilor de delegare a competenţelor către administraţiile publice locale, descentralizare şi promovarea rolului APL în luarea deciziilor. Programul este implementat cu asistenţa oferită din PNUD Moldova, UNIFEM şi Guvernul Suediei.