În iulie 2014, Agenţia de presă IPN a desfășurat o campanie de informare întitulată: „Mituri şi adevăruri despre Acordul de Asociere”, care a avut menirea să abordeze principalele temeri legate de procesul de semnare şi ratificare a respectivului acord. La aproximativ trei ani distanţă, revenim la aceleaşi surse şi la aceleaşi subiecte pentru a vedea cum s-au schimbat lucrurile în evoluţie şi dacă aşteptările din ajunul semnării Acordului de Asociere cu UE s-au adeverit.
---
„Doar agenţii economici vor beneficia de pe urma Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, nu şi poporul moldovenesc.”
Necesitatea unor reforme profunde în Moldova a survenit de multă vreme, iar un indicator este nivelul sărăciei, care nu se reduce și care afectează majoritatea populației țării. Necesitatea unor reforme profunde poate nu este încă sesizată la nivelul întregii societăți, dar este înțeleasă de elite, subliniază Tatiana Lariuşin, expert economic, director de programe la IDIS „Viitorul”. Ca rezultat al acestei cereri de reformare, notează experta, Uniunea Europeană a venit cu un plan, din care reiese foarte clar ce trebuie de făcut şi ce rezultate se vor obține, dar şi ce ajutor va avea țara din partea UE. Dar schimbările radicale nu se produc și nu aduc rezultate imediate.
„De fiecare dată când, de exemplu, faceți reparație capitală în casă simțiți un disconfort pentru o anumită perioadă de timp. Toți membrii familiei resimt acest disconfort. Și bugetul familiei este influențat. Exact aşa este şi în cazul ţării. Din moment ce am înțeles că nu mai vrem să trăim în asemenea sărăcie, trebuie să depunem eforturi pentru a schimba situația. Dar e nevoie şi de răbdare”, a spus Lariuşin.
Condițiile comerciale noi impuse de piaţa UE au fost percepute de mediul de afaceri ca un şoc. Treptat, afacerile au început să se dezvolte, fiind ghidate inclusiv de concurența pe piața internă, unde până acum produsele autohtone se simțeau foarte sigure, dar deja trebuie să se întreacă cu produse similare din alte state, care pot fi mai ieftine și de calitate mai bună. Ca rezultat, populația a obținut acces la o gamă mult mai variată de produse, la prețuri mai bune, menționează Tatiana Lariuşin. Potrivit expertei, și libera circulaţie a cetăţenilor moldoveni în statele UE le permite fără obstacole să se deplaseze în alte țări, de unde procură la prețuri mai mici medicamente, tehnică, haine etc., la care anterior nu aveau acces.
Tatiana Lariuşin mai spune că din cauza ratărilor în implementarea reformelor autoritățile nu sunt capabile să asigure totalitatea beneficiilor proceselor de transformare care au loc, atât pentru populație, cât şi pentru companii. Astfel, concluzia la mai bine de doi ani de la semnarea Acordului de Asociere este că legislația națională este armonizată cu cea europeană, dar „călcâiul lui Ahile” sunt mecanismele de aplicare a acesteia.
„Avem nevoie de o altă configurare a Guvernului, care să nu fie axată pe asigurarea unei formule nu tocmai fericite a coaliției partidelor, cu toate componentele sale, dar pe cererea societății, care vrea o viață mai bună, care își dorește reducerea sărăciei şi creșterea bunăstării”, a conchis experta. Tatiana Lariuşin a mai spus că în momentul în care producătorii autohtoni vor deveni suficient de competitivi pentru a face faţă cerinţelor pe piaţa comunitar, vor fi cu siguranță competitivi şi pe piaţa Rusiei, pe piața CSI.
Alina Marin, IPN
Articolul la aceeași temă, publicat în iulie 2014, poate fi accesat aici
