„După semnarea Acordului de Asociere cu UE, Republica Moldova îşi va pierde suveranitatea”, „Acordul de Asociere va afecta relaţiile bilaterale ale Republicii Moldova cu Federaţia Rusă”, „Preţurile de consum vor creşte după instituirea regimului de comerţ liber cu UE”. Acestea sunt doar câteva din cele mai vehiculate ipoteze în contextul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Sunt teze adevărate sau doar mituri? IPN a încercat să afle răspunsul contactând experţi independenţi şi oficiali în domeniile abordate.
---
„Moldova are semnate câteva acorduri de liber schimb pe care UE le consideră incompatibile cu Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător”
Expertul economic Ion Tornea, de la IDIS Viitorul, susţine că este mit, deoarece chiar în primul capitol al Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, care este parte a Acordului de Asociere, este explicat clar că părţile pot face parte concomitent şi din alte acorduri de liber schimb, dacă prevederile acordurilor respective nu contravin acordului cu UE. „Dacă alte acorduri de liber schimb din care Moldova face parte sau intenţionează să facă parte nu contravin Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE, nu există nicio problemă”, spune expertul.
Ion Tornea a menţionat că Republica Moldova are semnate mai multe acorduri de liber schimb, dar niciunul nu contravine prevederilor acordului cu UE. Este valabil şi pentru Acordul de liber schimb în cadrul CSI, Acordul de liber schimb Central-European, Acordul de liber schimb cu Turcia sau acordurile bilaterale cu ţările CSI. „Niciunul dintre aceste acorduri nu contravine deoarece prevederile acestora au fost studiate înainte de începerea negocierilor şi s-a constatat că nu contravin. Dacă ne referim la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, evident prevederile acesteia contravin cu cele ale Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător”, a subliniat Ion Tornea.
Expertul a remarcat că incompatibilitatea cea mai mare ţine de tarifele la import. Astfel, în timp ce acordul cu Uniunea Europeană prevede reducerea sau chiar anularea acestor tarife, Uniunea Vamală cere majorarea acestora. Este un mecanism protecţionist instituit de Uniunea Vamală în relaţiile cu alte ţări, inclusiv cu ţările Uniunii Europene. A doua contradicţie majoră ţine de delegarea împuternicirilor de adoptare a politicilor comerciale, care se deleagă unui organism supra-naţional, creat din ţările membre ale Uniunii Vamale. În timp ce în Uniunea Europeană competenţele respective aparţin organelor naţionale, a adăugat expertul economic.
Potrivit lui Ion Tornea, în cazul în care Moldova va face parte din Uniunea Vamală, îşi va pierde abilităţile de a institui propriile reglementări comerciale. Aceasta ar presupune că Uniunea Europeană nu va mai putea avea relaţii directe cu Republica Moldova, ci cu organul de luare a deciziilor din cadrul Uniunii Vamale. Or, acest lucru intră în contradicţie cu prevederile acordului de liber schimb cu UE.
Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova menţionează pe pagina online că UE nu impune nicio restricţie asupra acordurilor de liber schimb dintre Moldova şi alte state şi acest lucru nu se va schimba atunci când Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător va intra în vigoare. Dimpotrivă, acordurile de liber schimb cu o ţară precum Turcia impulsionează comerţul, deoarece companiile pot integra procesele de producţie şi importa componentele mai ieftin. Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător va impulsiona substanţial creşterea economică a Republicii Moldova şi nu va fi o ameninţare la adresa ţării sau a relaţiilor pe care aceasta le-a stabilit cu alte state. Ca urmare a semnării acordului, Moldova poate avea relaţii comerciale cu Rusia, Turcia şi cu alţi parteneri actuali sau viitori, aşa cum se întâmplă în prezent. Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător se aplică doar relaţiilor comerciale dintre UE şi Moldova.
Alina Marin, IPN
