„După semnarea Acordului de Asociere cu UE, Republica Moldova îşi va pierde suveranitatea”, „Acordul de Asociere va afecta relaţiile bilaterale ale Republicii Moldova cu Federaţia Rusă”, „Preţurile de consum vor creşte după instituirea regimului de comerţ liber cu UE”. Acestea sunt doar câteva din cele mai vehiculate ipoteze în contextul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Sunt teze adevărate sau doar mituri? IPN a încercat să afle răspunsul contactând experţi independenţi şi oficiali în domeniile abordate.
---
„Asistenţa UE nu este suficientă pentru a satisface nevoile de reformare”
Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, susţine că reformarea republicii este treaba internă a ţării. Nu Uniunea Europeană are nevoie de reforme, ci Republica Moldova. Noi trebuie să ne planificăm aceste reforme, să găsim resurse pentru ca să le gestionăm suficient, să vedem de unde le luăm şi să implementăm aceste reforme. Uniunea Europeană poate să ne ajute. În primul rând, prin consultanţă. Nu să cumpărăm mobilă, calculatoare sau fotolii noi pentru şefi.
Arcadie Barbăroşie menţionează că reformele ţin de schimbări importante şi de mentalitatea acelora care lucrează în serviciul public, de voinţa politică. „Cine ne împiedică pe noi, în lipsa resurselor din partea UE, să combatem corupţia la toate nivelurile? Nu este lipsa resurselor de vină, ci lipsa voinţei politice şi corupţia la cel mai înalt nivel. Reformele, într-adevăr, au nevoie de resurse, dar de resurse exprimate prin voinţă politică, insistenţă, curaj, astea sunt cele mai importante resurse”, a subliniat Arcadie Barbăroşie.
În unele sectoare lucrurile avansează fără mare asistenţă, iar analistul a adus exemplul domeniului educaţiei. „Doamna Maia Sandu (ministrul educaţiei, n.r.) promovează reforme profunde în învăţământ. Da, există asistenţă tehnică, dar cea mai importantă resursă este voinţa politică a doamnei ministru şi a echipei sale. Noi adesea generăm un mit pentru a ne masca, a acoperi inconsistenţa planurilor noastre şi lipsa de voinţă de reformare. Lipsa de capacitate este motivată de faptul că nu ne dă Uniunea Europeană bani. Dar, de fapt, UE ne dă bani şi ei sunt furaţi”, a mai spus Arcadie Barbăroşie.
Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova precizează pe pagina sa oficială că UE oferă de câţiva ani asistenţă Republicii Moldova în procesul de reformare. În domeniul comerţului, asistenţa în procesul de reformare a fost lansată anterior iniţierii negocierilor pe marginea Acordului de Asociere – începând cu semnarea Planului de Acţiuni privind Politica Europeană de Vecinătate UE-Moldova, în februarie 2005. Prin intermediul Programului Compresiv de Dezvoltare Instituţională pentru perioada 2011-2013, s-a acordat asistenţă în valoare de 41 de milioane de euro pentru reformele din domeniul comerţului. Aceste eforturi făceau parte dintr-un pachet de asistenţă mai extins pentru Moldova, în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat, în valoare de 135 de milioane de euro doar pentru anul 2013. Acesta prevede asistenţă financiară, instruiri şi activităţi de consultanţă pentru instituţiile centrale. În cadrul noului Instrument European de Vecinătate (2014-2020), s-a planificat continuarea acordării unei asistenţe semnificative pentru implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător.
Alina Marin, IPN
