„După semnarea Acordului de Asociere cu UE, Republica Moldova îşi va pierde suveranitatea”, „Acordul de Asociere va afecta relaţiile bilaterale ale Republicii Moldova cu Federaţia Rusă”, „Preţurile de consum vor creşte după instituirea regimului de comerţ liber cu UE”. Acestea sunt doar câteva din cele mai vehiculate ipoteze în contextul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Sunt teze adevărate sau doar mituri? IPN a încercat să afle răspunsul contactând experţi independenţi şi oficiali în domeniile abordate.
---
„Agricultorii din Moldova nu vor face faţă standardelor Uniunii Europene”
Preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli UniAgroProtect, Alexandru Slusari, susţine că agricultorii din Republica Moldova nu au mari probleme legate de standardele europene fitosanitare, care sunt chiar mai puţin dure decât cele impuse de Federaţia Rusă. „Dat fiind faptul că noi utilizăm în agricultură pesticide de 2-3 ori mai puţin decât europenii, nu văd la acest capitol probleme. Cea mai mare problemă a nostră este că suntem cu 10 ani în urmă în ceea ce priveşte cerinţele de comercializare a producţiei agricole”, a spus Alexandru Slusari.
Acesta a precizat că cerinţele Uniunii Europene la acest capitol sunt stricte. Spre exemplu, producţia de fructe trebuie să fie sortată, calibrată, ambalată, uniformizată. „Cu părere de rău, avem foarte puţine linii de sortare, de ambalare. Practic, în toată ţara avem 10-12 linii de sortare. De aceea, am insistat ca agricultura să fie o ramură strategică de dezvoltare a ţării, pentru că astfel vom putea accesa fonduri europene, care trebuie utilizate în primul la îmbunătăţirea infrastructurii în agricultură. Adică, să procurăm mai multe linii de sortare, de ambalare, de împachetare, astfel încât în câţiva ani să corespundem standardelor europene ce ţin de comercializarea producţiei agricole”, a subliniat Alexandru Slusari.
Foaia de parcurs a Acordului de Asociere prevede posibilitatea de a accesa fondurile europene Enpard, care sunt nerambursabile. Începând cu anul 2015, agricultorii din Moldova pot primi câte 17 milioane de euro suplimentar la fondul de subvenţionare, practic este vorba de o dublare a fondului de subvenţionare a agriculturii pentru 2015. Alexandru Slusari a precizat că, datorită dublării sumelor de subvenţionare a agriculturii, în următorii 3-4 ani problema de post-prelucrare a producţiei agricole va dispărea.
„Noi decidem cum vom repartiza aceşti bani, dar în primul rând vor fi alocate surse pentru modernizarea infrastructurii post-recoltare, investiţii în frigidere, linii de sortare, ambalare, împachetare etc”, a spus preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli UniAgroProtect.
Potrivit lui Alexandru Slusari, Republica Moldova ar fi avut posibilitatea să acceseze fondurile Enpard încă din 2013, dacă agricultura era declarată ramură prioritară a economiei naţionale. „Cu părere de rău, am avut criză politică, pe urmă doi ani nu am putut să includem agricultura ca ramură prioritară, chiar dacă a fost o condiţie a Uniunii Europene, solicitată încă în februarie 2013. Atunci europenii ne-au spus clar că ne pot ajuta, noi am pierdut această şansă, însă Georgia şi Armenia deja beneficiază de fondurile Enpard. Mergem cu întârziere, dar altă care nu este”, a adăugat Alexandru Slusari.
Totodată, Alexandru Slusari a notat că este o minciună faptul că doar UE impune condiţii de ambalare a producţiei. Nici Federaţia Rusă nu permite accesul fructelor moldoveneşti în supermaketuri pentru că nu sunt împachetate corespunzător.
Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova menţionează în pagina sa online că regulile care vizează producţia alimentară, precum şi creşterea şeptelului vor fi introduse treptat, cu scopul de a asigura siguranţa şi calitatea alimentelor destinate consumatorilor. Micii fermieri care nu se implică în comerţ sau alte activităţi comerciale nu trebuie să aplice aceste standarde. Însă, cei care îşi vând produsele în Republica Moldova sau peste hotare vor avea la dispoziţie o perioadă de tranziţie pentru a se pregăti de creşterea treptată a aşteptărilor în ceea ce priveşte siguranţa şi calitatea produselor agricole în sectorul lor. Pentru producătorii de alimente, una din urmările DCFTA va fi creşterea veniturilor prin sporirea productivităţii agriculturii.
Alina Marin, IPN
