Mişcările protestatare reprezintă un fenomen absolut normal, caracteristic pentru toate democraţiile. Acestea reprezintă un instrument de a manifesta o nemulţumire care există în societate vizavi de anumite probleme şi care încearcă a fi puse pe agenda publică. De asemenea, nemulţumirile care predomină trebuie să unească societatea, dar nu să o dezbine, iar manifestanţii, indiferent de ideologia şi vectorul extern pe care îl promovează, trebuie să devină o forţă. Opiniile au fost exprimate la dezbaterile publice cu tema: „Mişcările protestatare din Moldova: motive, manifestări, trăsături caracteristice, evoluţii, beneficii, pericole”, organizate de către Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
Sergiu Ostaf, director executiv CReDO, expertul proiectului, a declarat că aceste mişcări protestare conturează şi dau voce anumitor probleme din societate şi în condiţiile în care autorităţile nu reuşesc să răspundă rapid revindecărilor, acestea capătă un contur şi mai pronunţat. În opinia sa, mişcările protestatare reprezintă un fenomen absolut normal, democratic care scoate în evidenţă anumite probleme, dar şi prin care se încearcă schimbarea viziunilor referitor la anumite subiecte. Expertul a mai spus că totul depinde de cum vor reacţiona instituţiile publice la revindecările manifestanţilor, pentru că dificultăţile sistemice vor amplifica mişcările protestatarilor.
Igor Boţan, membru al Platformei civice „Demnitate şi Adevăr”, a menţionat că scopul mişcării civice este revenirea la normalitate, dar şi trezirea populaţiei prin transformarea locuitorii în cetăţeni. „Din cadrul platformei fac parte oameni foarte diferiţi, cu un background diferit, dar care au considerat necesar că trebuie să te manifeşti în condiţiile în care a fost furat un miliard de dolari, taxă impusă cetăţenilor de către politicienii care promovează integrarea europeană” . Boţan a declarat că partidele care guvernează ţara, pot proceda „europeneşte”, dacă se consideră pro-europene, liderii să-şi prezinte demisia, să reînnoiască conducerea, aşa cum o fac cei din statele europene, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată în ţara noastră, pentru că sunt doar cu nume pro-europene, iar acţiunile arată contrariul.
Elena Podoleanu, reprezentantă a Blocului Unităţii Naţionale, a declarat că de mai mulţi ani încoace, în special din anul 2009 când a ieşit lumea în stradă, situaţia din Republica Moldova a lăsat cetăţenii fără speranţe şi nu mai există sorţi de izbândă. Tânăra a menţionat că în prezent se observă că societatea civilă devine din ce în ce mai activă şi mai multă lumea iese în stradă, manifestând paşnic şi exprimându-şi opinia. „Vedem că societatea îmbrăţişează acest curent unionista care vine să pună capăt consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov. Noi venim cu un adevăr către societatea civilă, ceea ce suntem şi unde trebuie să ne îndreptăm. Toate protestele noastre sunt paşnice şi fiecare cetăţean are dreptul la libera exprimare”, a mai spus tânăra.
Boris Muravschi, reprezentant al Blocului Patriotic Unic „Salvăm Moldova”, general-maior de poliţie în rezervă, a declarat că în prezent se atestă două direcţii ale mişcărilor protestare şi anume – una internă care e motivată de starea cetăţenilor şi de fărădelegile care se petrec, dar cealaltă ţine de vectorul extern. Potrivit lui Boris Muravschi, organizaţiile unioniste „îşi impun poziţia prin forţă, iar acest fapt nu este unul corect, pentru că chiar dacă respectăm opinia pe care o promovează unul sau altul, această nu trebuie impusă societăţii”. În replică, elena Podoleanu a infirmat că mişcarea şi-ar impune poziţia prin forţă.
În opinia sa, actualmente, societatea este adusă la sapă de lemn în tot sensul cuvântului, iar acest fapt determină crearea mişcărilor protestare, care are la bază nemulţumirea oamenilor. „Dacă conducerea statului ar lucra onest şi noi am simţi acest lucru, automat o sumedenie de organizaţii ar dispărea, pentru că nu ar fi necesitatea ca oamenii să se manifeste şi să organizeze proteste”, a notat Boris Muravschi.
Nicu Trincanu, om de afaceri în agricultură din raionul Edineţ, a declarat că în ultima perioadă mişcările protestare vin din diferite domenii şi acest fenomen este unul benefic, pentru că atunci când oamenii nu sunt mulţumiţi, ei simt nevoia să se manifeste. De exemplu, în cazul agricultorilor, revindecările sunt foarte specifice, dar societatea trebuie să fie conştientă că problemele agricultorilor se vor răsfrânge şi asupra tuturor cetăţenilor. În opinia sa, e nevoie ca toate forţele protestatare să-şi unească eforturile pentru a-şi obţine obiectivele.
Dezbaterile la tema: „Mişcările protestatare din Moldova: motive, manifestări, trăsături caracteristice, evoluţii, beneficii, pericole”, reprezintă ediţia XXXIX din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” şi sunt organizate cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
