Reprezentanţii minorităţilor naţionale nu au pregătit acţiuni speciale cu ocazia sărbătorii naţionale „Limba Noastră”. Chiar dacă sunt de acord că cetăţenii Republicii Moldova trebuie să vorbească limba ţării, recunosc că în comunitate dau preferinţă limbii materne.
Contactat de IPN, Stepan Leadric, preşedintele comunităţii ucrainenilor „Zapovit-Moştenire”, a spus că anul acesta gândul nu le este la sărbători. „Nu am făcut nimic nici de Ziua Independenţei Ucrainei. Rudele noastre din Ucraina ne cer ajutorul şi este mai important acum să îi susţinem pe ei”, a menţionat Stepan Leadrik.
Şi preşedintele Asociaţiei Tineretului Ucrainean în Republica Moldova, Dmitri Lecarţev, a spus că tinerii din comunitatea ucraineană nu au pregătit nimic anul acesta: „Nu am avut timp. Am fost plecat cu responsabilităţi din diasporă şi nu a avut cine să se ocupe”, a declarat tânărul.
Ludmila Laşcionova, preşedintele comunităţii Ruse din Republica Moldova, a spus că în fiecare lună organizează un club de discuţii cu subiecte de actualitate. De aceasta dată vor vorbi despre independenţa Republicii Moldova şi despre limbă. „Consider că fiecare cetăţean al Moldovei trebuie să cunoască limba de stat. În comunitate preferăm însă să vorbim ruseşte şi să păstrăm tradiţiile aşa cum le-am moştenit”, a subliniat Ludmila Laşcionova.
Victor Terzi, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Găgăuzi din Republica Moldova, a spus că pentru tinerii din sudul ţării limba de circulaţie în comunitate este găgăuza şi rusa. Româna e mai greu de învăţat. În şcoli nu prea sunt profesori care să predea limba de stat. Iar cei care sunt au o vârstă înaintată şi nu manifestă interes ca elevii să înveţe limba. „Eu am învăţat limba de stat la Chişinău. Dacă aş fi rămas la sudul Moldovei, probabil nu aş fi vorbit, a mărturisit Victor Terzi.
Nicolae Terzi, preşedintele Comunităţii Găgăuze din Republica Moldova, spune că nu este corect să dai vina numai pe găgăuzi că nu ştiu limba statului. E nevoie de un program special de învăţare pentru localităţile cu populaţie mixtă. Există voinţă pentru a învăţa limba română, dar nu sunt posibilităţi, iar autorităţile nu par interesate.
Potrivit recensământului din anul curent, în Republica Moldova locuiesc aproape 300 de mii de ucraineni, 200 de mii de ruşi şi circa 150 de mii de găgăuzi, acestea fiind comunităţile cele mai numeroase ale minorităţilor naţionale.
