Ministrul român de externe consideră că acuzaţiile conducerii de la Chişinău în adresa Bucureştiului au substrat electoral

Probabil, fie preşedintele Vladimir Voronin, fie consilierii domniei sale, au ajuns la concluzia că din punct de vedere electoral conturarea unui fel de adversar politic în afară ar fi favorabilă, a declarat ministrul român de externe Adrian Cioroianu, într-un interviu acordat ziarului românesc „Adevărul”, citat de Info-Prim Neo. Deseori Vladimir Voronin face o serie de afirmaţii referitoare la statul român, la preşedintele Băsescu. Poate s-a ajuns la concluzia că din perspectiva alegerilor are nevoie de un adversar în exterior, atâta vreme cât opoziţia internă e destul de divizată, a opinat Cioroianu. Potrivit sursei citate, dincolo de orice acuzaţie în adresa Bucureştiului din partea autorităţilor de la Chişinău, România acceptă existenţa a două state vorbitoare de limba română în Europa. „E o poziţie oficială”, a precizat ministrul român de externe. Acuzaţii că România nu ar accepta independenţa şi suveranitatea, graniţa comună sunt afirmaţii fără acoperire, a adăugat Adrian Cioroianu. R. Moldova este deocamdată mai mult în faza declarativă decât în faza paşilor concreţi în direcţia apropierii de UE, a mai spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti. România este dispusă să susţină orice proiect proeuropean, orice declaraţie de credinţă şi de voinţă a autorităţilor de la Chişinău în direcţia apropierii de Uniunea Europeană. „Nu aş spune că, la momentul actual, apropierea de Uniunea Europeană este principala prioritate la Chişinău”, a declarat Cioroianu. Ministrul român de externe a menţionat că Bucureştiul îşi doreşte în continuare deschiderea a două consulate la Bălţi şi la Cahul, dar din păcate nu a văzut foarte multe ecouri din partea R. Moldova. Cioroianu a declarat că uneori există impresia că preşedintele Vladimir Voronin doreşte să pună România într-un loc secund în raport cu alte state din Uniunea Europeană. „Nu deranjează faptul că au o relaţie mai bună cu unii sau cu alţii, dar faptul că nu există o relaţie mai bună între R. Moldova şi România”, a menţionat sursa citată. Referindu-se la problema lingvistică, oficialul de la Bucureşti a declarat că va accepta „limba moldovenească” atunci când va accepta şi limbile „braziliană, mexicană şi austriacă”. „Lucrurile din punctul de vedere al istoriei, ai lingvisticii sunt atât de clare încât politica nu poate decât să le pervertească. E vorba de o singură limbă, şi limba aceasta se cheamă română”, a concluzionat ministrul român de externe.