Ministrul justiţiei susţine că în penitenciarele din Moldova nu există tortură

„În sistemul penitenciar din Moldova nu există fenomenul torturii”, a declarat ministrul justiţiei, Vitalie Pârlog, luni, 28 iulie, în cadrul unui briefing privind retrospectiva acţiunilor Ministerului Justiţiei (MJ) în vederea realizării criteriului politic de integrare europeană, transmite Info-Prim Neo. Vitalie Pârlog a menţionat că la acest capitol există anumite rezerve, însă, nu se poate vorbi de „o problemă de principiu”. Potrivit ministrului, întru realizarea Planului de acţiuni R. Moldova-UE pe parcursul ultimilor trei ani au fost îmbunătăţite condiţiile de detenţie din penitenciare: au fost efectuate lucrări de reparaţie în majoritatea instituţiilor, a fost ameliorată calitatea alimentaţiei, asistenţei sociale şi educaţiei. Numărul deţinuţilor s-a redus, datorită modificărilor legislaţiei penale şi instituirii pedepselor alternative detenţiei, de la 10,3 mii în anul 2005 la 7,4 mii în prezent. Ministrul estimează că, graţie „umanizării Codului penal”, numărul deţinuţilor din Moldova va scădea până la 6 mii. În legătură cu aceasta, Pârlog susţine că s-ar putea să nu mai fie nevoie a fi construite opt case de arest în valoare de 5 mln euro, conform Planului RM-UE, ci mai puţine. Anul viitor va fi iniţiată construcţia primei case de arest. Prin această măsură se urmăreşte trecerea izolatoarelor de detenţie preventivă din gestiunea Ministerului Afacerilor Interne în cea a Ministerului Justiţiei. Penitenciarul nr. 13 din Chişinău urmează a fi transmis în proprietatea unui agent economic, care se va obliga să construiască un nou izolator cu o capacitate de 1600 persoane. Potrivit ministrului, deşi au fost întreprinse anumite măsuri, actualmente fiecare deţinut din penitenciarul nr. 13 poate să reclame în instanţele naţionale sau la CEDO condiţii de detenţie inadecvate. Amnistia prilejuită de Anul tineretului urmează a fi aplicată în privinţa a 706 persoane. Vor fi absolvite de pedeapsă 432 persoane, pentru şase persoane pedepsele vor fi schimbate în unele mai uşoare, 25 de deţinuţi vor fi eliberaţi înainte de termen, iar pentru 200 deţinuţi va fi redus termenul pedepsei. Instituţiile penitenciare şi instanţele judecătoreşti urmează să examineze cu atenţie fiecare dosar, spune ministrul justiţiei. Potrivit lui Vitalie Pârlog, MJ a elaborat peste 220 de proiecte de acte normative şi o serie de acte legislative întru ajustarea cadrului legislativ naţional la standardele europene. Ministrul a remarcat că în activitatea instanţelor judecătoreşti mai există anumite probleme sistemice, ce ţin de tergiversarea proceselor judiciare, motivarea insuficientă a hotărârilor judecătoreşti, citarea necorespunzătoare, anularea neîntemeiată a hotărârilor judecătoreşti definitive. Pentru consolidarea capacităţilor instanţelor judecătoreşti şi eradicarea corupţiei, până la finele anului curent urmează a fi creat sistemul informaţional judiciar prin intermediul căruia vor fi distribuite aliatoriu dosarele. De asemenea, se preconizează publicarea, în premieră, a hotărârilor judecătoreşti, precum şi înregistrarea audio şi video a şedinţelor judecătoreşti. Raportori ONU, aflaţi într-o vizită în Moldova la 4-11 iulie, au reclamat nivelul înalt de tortură şi alte forme inumane de tratament în R. Moldova. Raportorii au menţionat că maltratarea persoanelor în arest este un fenomen foarte des întâlnit. Bătăile severe cu pumni şi bastoane de cauciuc, şocurile electrice, plasarea acelor sub unghii sunt metode utilizate deseori pentru a obţine confesiuni de la suspecţi, inclusiv în regiunea transnistreană. Deşi legislaţia le garantează dreptul de a depune plângere, victimele torturii au puţine şanse să se facă auziţi, a menţionat atunci Manfred Nowak, raportor ONU.