Ministerul Economiei şi Comerţului constată o tendinţă ascendentă a ponderii întreprinderilor din micul business. Analiză economică IPN

Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) atestă o tendinţă ascendentă a situaţiei economice a întreprinderilor din micul business, atât ca rezultat al eforturilor agenţilor economici, cât şi a implementării programelor guvernamentale. MEC a prezentat oficial, marţi, 27 iunie, Strategia de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006-2008. “Faptul că tot mai multă lume începe a face afaceri este, de asemenea, meritul şi succesul Guvernului, care are misiunea să creeze condiţii normale de activitate agenţilor economici”, a declarat pentru Info-Prim Neo ministrul Economiei şi Comerţului, Valeriu Lazăr. Potrivit lui, anul trecut au fost înregistrate cca 8 mii de noi întreprinderi, iar în raport cu anul 2002, numărul întreprinderilor din sector s-a majorat cu peste 40 mii. Începând cu anul 2003, rezultatul cumulativ financiar al întreprinderilor este unul pozitiv şi în continuă ascendenţă, a spus ministrul, menţionând că tot mai multe companii lucrează în profit, în prezent acest indicator fiind de 36 la sută. Lazăr a menţionat că art. 49 din Codul fiscal îşi atinge scopul: dacă anterior doar câteva sute de agenţi economici beneficiau de scutiri la plata impozitelor pe profit corporativ, în anul trecut şi cel curent, numărul acestora a constituit 2600 şi, respectiv, 900 de agenţi economici. Articolul respectiv stipulează că agenţii economici, cu până la 19 angajaţi şi cifra de afaceri de 3 mil. lei, beneficiază de scutirea la plata impozitului pe venit pe un termen de 3 ani şi de reducerea, în următorii 2 ani, a impozitului pe venit cu 35%. Deşi nu este ocolit de şocurile externe, acest sector este cel mai flexibil faţă de celelalte sectoare ale economiei naţionale şi poate reacţiona cel mari repede şi cu mai puţine pierderi, susţine ministrul. Întrebat despre termenul mic, de doar 4 ani, prevăzut pentru implementarea noii Strategii de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, Lazăr a spus că acesta nu este o problemă, deoarece strategia asigură o continuitate a programelor anterioare. Potrivit lui, poate fi elaborată o concepţie de dezvoltare a sectorului respectiv pentru o perioadă de 7-10 ani, însă la nivel de strategie sunt preconizate acţiuni foarte concrete, pe un termen mediu, inclusiv pentru a asigura monitorizarea implementării eficiente a acestora. Strategia dată a fost elaborată pe aceleaşi principii ca şi în cazul Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) care vizează o perioadă de trei ani, conform practicii internaţionale în implementarea unor astfel de strategii, elaborate pe termen mediu, a spus ministrul. Valoarea strategiei constă, în opinia sursei citate, în faptul că stipulează un plan concret de acţiuni: elaborarea şi aprobarea cadrului legislativ şi atingerea indicatorilor de performanţă. Cele cinci direcţii strategice au fost elaborate ca rezultat al analizelor efectuate atât de MEC, cât şi de organismele financiare internaţionale şi organizaţii nonguvernamentale care au studiat situaţia existentă a sectorului şi problemele acestuia. Printre probleme, ministrul a menţionat barierele birocratice, evocate de antreprenori, precum şi unele neconcordanţe ale legislaţiei naţionale cu normele internaţionale în domeniu, care vor fi înlăturare. În cei trei ani, prevăzuţi pentru implementarea Strategiei, Guvernul urmează să perfecţioneze cadrul legislativ general de reglementare, pentru a stipula clar procedura de înregistrare, de întocmire a raporturilor financiare şi de impozitare. Totodată, cadrul instituţional va delimita clar competenţele privind elaborarea şi implementarea politicilor guvernamentale, noutatea fiind că MEC va fi responsabil de politici, iar de realizarea acestora - organizaţia de implementare, a spus Lazăr. De asemenea, MEC preconizează facilitarea accesului întreprinderilor din sector la finanţare, inclusiv apariţia unor structuri noi de genul companiei “Garantinvest”, care girează creditele bancare, în lipsa de gaj a întreprinderilor. Eforturile Guvernului vor fi îndreptate, potrivit ministrului, şi asupra şcolarizării antreprenorilor, pentru ca pregătirea elementară să asigure menţinerea întreprinderilor nou-deschise. Din acest considerent, Strategia propune toată gama de servicii de consultanţă şi informaţionale, precum şi crearea unei reţele de centre de business şi business-incubatoare, unde începătorii să fie iniţiaţi în lansarea unei afaceri. Pentru creşterea competitivităţii producţiei din sector, Strategia presupune crearea accesului ieftin pentru antreprenori la filierele informaţionale de marketing. Întreprinderile vor fi stimulate să implementeze sisteme de management a calităţii pentru a atinge nivelul de competitivitate adecvat , a mai spus Lazăr. Deşi există proiecte de facilitare a accesului antreprenorilor la creditele preferenţiale ale donatorilor externi, cum ar fi programul comun cu Guvernul Japoniei de oferire în leasing a utilajului tehnologic pentru 18 luni, ministrul Economiei şi Comerţului susţine că Strategia nu exclude posibilitatea atragerii unor noi astfel de programe. Totuşi, MEC nu şi-a propus să ofere în următorii 3 ani credite preferenţiale antreprenorilor, considerând că este mai important să-i ajute să-şi autodezvolte capacitatea de a câştiga bani, a mai spus Valeriu Lazăr, citat de Info-Prim Neo. Potrivit statisticilor oficiale, numărul întreprinderilor micului business s-a majorat în anul 2005 până la 30,5 mii întreprinderii, sau cu 2,7 mii întreprinderii (cu 8,9 %) mai mult faţă de 2004. În luna mai, în RM erau înregistrate circa 17 mii microîntreprinderi cu maximum 3 angajaţi.