- Ce înseamnă „stagnare” în domeniul drepturilor omului din Republica Moldova?; Cum influențează pandemia și starea de urgență acest domeniu? Care este diferența dintre relațiile Avocatului Poporului din Republica Moldova cu autoritățile naționale și cu partenerii internaționali?; Pe ce pot miza în situația de criză epidemiologică persoanele pătimite care își caută dreptatea în instanțele de judecată și alte instituții ale statului timp de mulți ani? Ce proiect nou lansează Agenția IPN în contextul apărării drepturilor omului în Republica Moldova? Despre aceasta aflați în interviul cu Avocatul Poporului Mihail Cotorobai de către Valeriu Vasilică.
---
- IPN: Bine ați venit la IPN, domnule Avocat al Poporului Mihail Cotorobai! Avem mai multe motive pentru a Vă solicita acest interviu. Unul, particular, se referă la un proiect nou întitulat „Injustiția scoasă la vedere prin mijloace multimedia” pe care îl inițiază Agenția IPN acum și aici. Altul, mai general, ne spune că, pe timp de pandemie provocată de coronavirusul de tip nou și starea de urgență, care generează mai multe restricții, de ordin obiectiv, dar, poate și subiectiv, drepturile omul merită să fie în atenția societății în mod special ,dacă această societate vrea să rămână o societate democratică.
- Mihail Cotorobai: Cu certitudine „Coronavirusul nu poate să anuleze drepturile omului”. Într-adevăr, Republica Moldova a depus o notă verbală la Consiliul Europei privind derogarea de la prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în particular pentru art.11 din Convenție (libertatea de întrunire și asociere), art. 2 din Protocol 1 (dreptul la instruire), și art. 2 din Protocol 4 (libertatea de circulație). Acest fapt presupune însă că statul trebuie să respecte în continuare obligațiile asumate referitor la respectarea celorlalte prevederi ale Convenției.
În calitate de Avocat al Poporului, am menționat că este esențial ca restricțiile impuse de autorități pentru a asigura protecția populației de contaminare cu coronavirusul de tip nou să fie necesare, legitime, rezonabile și proporționale riscului sau amenințării pentru sănătatea publică. Împreună cu echipa, monitorizez cu atenție activitatea Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), precum și a autorităților publice locale și centrale, pentru a le atenționa în cazul unor derogări de la standardele naționale și internaționale în domeniul drepturilor omului. În acest scop, au fost emise aproximativ 20 de demersuri, avize, cu recomandări în care am recomandat fie revizuirea unor decizii, fie întreprinderea unor acțiuni pentru asigurarea respectării drepturilor omului. Din păcate, foarte puține dintre recomandările Ombudsmanului sunt luate în calcul. Mai mult, reacțiile Avocatului Poporului, propunerile avansate nu sunt văzute cu ochi buni, ba chiar în mod sfidător ignorate. În discuții private mi s-a sugerat că nu este patriotic ceea ce fac. Îmi pare rău să constat, a câta oară, că această atitudine vine din neînțelegerea totală a rolului și misiunii Avocatului Poporului.
Dar ca să revin la alt motiv pentru care ne-am întâlnit, salut lansarea acestui proiect: „Injustiția scoasă la vedere prin mijloace multimedia”. Spre regret, în țara noastră este multă injustiție, iar în perioada stării de urgență există puține șanse r ca situația la acest capitol să se îmbunătățească. Acest proiect este valoros pentru că ar putea aduce în atenția opiniei publice nedreptățile care se pot produce în acest răstimp. Iar ceea ce ajunge în atenția publicului larg mai poate fi monitorizat, se poate de intervenit. Vă doresc mult succes și vom urmări și noi, cei de la Oficiului Avocatului Poporului, cazurile semnalate în cadrul discuțiilor de la IPN.
- IPN: Spuneam că și nedreptatea, pe care o pot provoca instituțiile statului în general, și injustiția în sensul clasic al cuvântului care poate veni din partea sistemului de justiție, fac parte dintr-un cadru mai larg al drepturilor omului. De la ce linie de start în această privință pornim? Cum caracterizați starea drepturilor omului în Republica Moldova până la coronavirus, care sunt reușitele și nereușitele, domeniile mai vulnerabile și mai puțin vulnerabile, eventual în comparație cu alte perioade sau cu alte state?
- Mihail Cotorobai: Condamnările Republicii Moldova de către Curtea de la Strasbourg demonstrează că și până la declararea stării de urgență, țara noastră a admis încălcarea drepturilor omului, însă riscul de a deraia și mai grav de la angajamentele asumate prin ratificarea tratatelor în domeniul drepturilor omului acum este mai iminent decât oricând. Acest fapt este influențat de situația de criză, care impune autoritățile să întreprindă anumite măsuri care duc la restrângerea unor drepturi, pentru a reduce impactul pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, dacă autoritățile ar interveni cu măsuri echilibrate de restrângere a drepturilor omului, proporționale cu scopul legitim urmărit, și care să nu discrimineze anumite grupuri vulnerabile sau subreprezentate, aceste riscuri ar putea fi evitate, iar deciziile autorităților ar avea un suport mai consistent din partea populației.
Recent, am transmis în Parlament Raportul cu privire la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova din 2019. Situația este gravă. Concluzia de bază a Raportului este că anul 2019 a fost unul de stagnare, stare de lucruri determinată și de evenimentele politice din țară. În același timp, în Raport se menționează că schimbările politice nu pot fi acceptate drept o scuză pentru lipsa de acțiuni ferme din partea autorităților care să contribuie la realizarea drepturilor omului într-un mod corespunzător tratatelor din domeniul drepturilor. Printre cele mai serioase probleme sunt următoarele:
- Dreptul la un proces echitabil (sub aspectul funcționării eficiente și în mod independent a justiției, tergiversarea executării hotărârilor judecătorești, lipsa unui cadrul legal comprehensiv privind crimele de ură, eludarea dreptului național și internațional în cazul expulzării profesorilor turci);
- Libertatea individuală și siguranța persoanei (aplicare excesivă a măsurii arestului preventiv);
- Dreptul la viață intimă, familială și privată (aplicarea excesivă a mijloacelor speciale de investigație, în special, interceptarea convorbirilor telefonice);
- Libertatea de exprimare (lipsa siguranței pentru exprimarea opiniilor, probleme privind accesul la informații de interes public, influența factorului politic asupra pluralismului media, intimidarea jurnaliștilor independenți pentru criticile aduse guvernării);
-Accesibilitatea la infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități;
- Condițiile de detenție.
Printre cele mai nerespectate drepturi este și cel la sănătate. Cu regret, în această perioadă dificilă cu care se confruntă nu doar Republica Moldova, se demonstrează justețea semnalelor Avocatului Poporului din ultimii ani privind calitatea serviciilor medicale, condițiile de muncă ale medicilor, precum și echiparea necorespunzătoare a acestora, insuficiența de utilaj performant etc.
- IPN: Dar de ce au ajuns să se plângă oamenii până acum atât de mult și atât de des de încălcarea drepturilor lor? Sunt motive politice, economice, sociale, de mentalitate, altele?
- Mihail Cotorobai: Pentru că autoritățile, deocamdată, eșuează în asigurarea realizării drepturilor și libertăților fundamentale asumate urmare a angajamentelor internaționale și aici motivele sunt din toate domeniile pe care le-ați enumerat. Pe de altă parte, rata plângerilor cu privire la pretinsele violări ale drepturilor omului este mai mare pentru că sporește nivelul culturii juridice. Tot mai mulți oameni știu că li se lezează drepturile și cunosc instituțiile unde pot apela ca să-și apere aceste drepturi.
- IPN: Criza epidemiologică a adus cu sine decretarea stării de urgență care, la rândul său, pe lângă beneficii evidente, înseamnă și afectarea drepturilor omului tot atât de evidentă. Actele normative emise, dar și practica implementării lor, asigură proporționalitatea restrângerilor pericolului provocat de coronavirus?
- Mihail Cotorobai: Este cert că starea de urgență nu poate submina drepturile fundamentale ale omului. Dimpotrivă, Guvernul, în persoana Comisiei pentru Situații Excepționale, are prerogativele de asigurare și apărare a acestor drepturi. Orice înrăutățire a situației este inadmisibilă și rolul Ombudsmanului vine să supravegheze modul în care autoritățile asigură realizarea drepturilor omului. Oficiul Avocatului Poporului înregistrează zilnic situații de violare a drepturilor omului în perioada stării de urgență și intervine cu actele de reacționare respective. La fel, instituția noastră monitorizează continuu dispozițiile / acțiunile și inacțiunile autorităților în acest sens. Avem o rubrică nouă pe pagina web oficială a instituției www.ombudsman.md
- IPN: Puțin mai detaliat, vă rog, despre drepturile cetățenilor moldoveni din diasporă: de unde vin problemele pe care le-a semnalat și Oficiul Avocatului Poporului, ce soluții vedeți și pe cât de accesibile sunt autoritățile pentru dumneavoastră în promovarea acestor soluții?
- Mihail Cotorobai: Cred că parțial problemele apărute sunt determinate de faptul că situația este inedită, iar soluțiile trebuie luate operativ, din mers. Posibil, din această cauză se mai comit unele greșeli. Nu doresc să cred că ar exista o atitudine rezervată față de moldovenii din diasporă care doresc să revină acasă. Asta chiar dacă unii oficiali au făcut și continuă să facă declarații nepotrivite pentru situația creată, văzând în reprezentanții diasporei un pericol de răspândire a infecției. Moldovenii din diasporă sunt cetățenii Republicii Moldova. Nevoia i-a trimis în țări străine. Tot ei au susținut financiar populația prin transferurile făcute atâția ani la rând. Consider că autoritățile trebuie să nu uite de faptul că, deși plecați din țară, acestora nimeni nu le-a anulat și nu le poate anula drepturile lor cetățenești.
În conformitate cu prevederile articolului 18 din Constituție, statul protejează cetățenii săi atât în țară, cât și în străinătate, precum și potrivit articolului 16 din Legea Supremă, toți cetățenii Republicii Moldova sânt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.
Săptămâna trecută am expediat în adresa CSE un demers în care am pledat pentru revizuirea mecanismului prin care se obligă achitarea la intrarea în țară, în termen de 72 ore, a primei de asigurare obligatorie de asistenta medicală pentru anul 2020, iar revenirea în țară era condiționată de existența acestei polițe. Am apreciat aceste cerințe drept disproporționate în perioada stării de urgență. Nu vreau să-mi asum meritul pentru schimbarea situației în această privință – și alte entități, persoane publice au făcut demersuri similare - dar mă bucur să constat că prevederile acestea au fost modificate.
De asemenea, am condamnat mesajele apărute în ultimul timp în spațiul public prin care au fost unor atacuri cu discurs de ură reprezentanții diasporei pentru că ar fi vinovații răspândirii COVID-19 în țară. În egală măsură am condamnat și mesajul licențios și suburban al unor reprezentanți ai diasporei adresat autorităților. Dar, accentuez, e vorba de mesajele cu discurs de ură și cele instigatoare la ură. Eu nu am condamnat faptul că diaspora a criticat acțiunile autorităților, așa cum au prezentat unele instituții media. Reprezentații diasporei, ca și alte categorii de persoane, pot critica pe cine doresc, e dreptul acestora la opinie și libera exprimare, contează ca mesajul să nu fie insultător și să nu cheme la ură și discriminare.
- IPN: În situația actuală foarte complicată și foarte periculoasă pentru însăși viața omului, multe țin de prestația medicilor, de atitudinea lor, de înțelegerea datoriei speciale pe care o au. Dar cum le înțeleg societatea și autoritățile drepturile lor: la viață, la sănătate, la remunerare?
- Mihail Cotorobai: Din păcate, semnalele Ombudsmanului privitor la situația din sfera ocrotirii sănătății nu au fost auzite de către autorități în ultimii ani. Și sper că, dacă Avocatul Poporului nu a avut suficiente argumente ca să determine statul să schimbe ceva în acest sector, atunci măcar COVID-19 va contribui la producerea unor reforme serioase în domeniul sănătății, inclusiv la nivel de percepție a populației privind importanța fortificării sistemului de sănătate, dar și a respectării unor reguli elementare de igienă.
- IPN: Starea de urgență a adus modificări serioase și în activitatea justiției: a judecătorilor, procurorilor, avocaților, notarilor, executorilor judecătorești și alte profesii. Cum apreciați baza normativă adoptată pe timpul stării de urgență și cum se aplică ea?
- Mihail Cotorobai: În opinia mea, unele reguli noi impuse de CSE aduc atingere garanțiilor unui proces echitabil și am recomandat revizuirea acestora. Mă refer la Dispoziția nr.4 prin care au fost instituite noi reguli procesuale pentru examinarea cauzelor contravenționale care vizează încălcarea dispozițiilor CSE și anume, reducerea până la 48 de ore a termenului de contestare a sancțiunilor administrative. Prin urmare, în astfel de termeni reduși contravenienții ar putea să nu-și exercite efectiv dreptul la apărare. De asemenea, este stabilit un termen restrâns (până la 24 ore) de contestare a dispozițiilor CSE, fără vreo posibilitate de repunere în termen.
Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război , stipulează că, pe durata acestor circumstanțe sau situații, ar putea fi restrâns exercițiul unor drepturi și libertăți ale cetățenilor în anumite condiții și în strictă conformitate cu art. 54 din Constituție. În acest articol este specificat expres că nu se admite restrângerea drepturilor și libertăților proclamate în articolele 20-24 ale Legii Supreme, iar accesul la justiție, care include și dreptul la un remediu efectiv,
este proclamat în articolul 20.
Instituirea stării de urgență și măsurile aplicate de CSE au ca scop restricționarea circulației pentru a preveni răspândirea virusului COVID-19. Cu toate acestea, contrar măsurilor generale solicitate de la populație, prin Dispoziția nr. 6 avocații, notarii și executorii judecătorești au fost obligați să asigure continuitatea activității, cu respectarea normelor sanitar-epidemiologice. Nerespectarea acestei obligații se sancționează disciplinar cu excluderea din profesie. Pe de altă parte, prin aceeași dispoziție a CSE, activitatea instanțelor judecătorești a fost redusă doar la cauzele urgente, participarea în ședințe de judecată a avocaților fiind necesară doar în aceste cazuri. Consider că și aceste prevederi sunt destul de vagi și șunt în disonanță cu celelalte măsuri/derogări impuse în această perioadă, inclusiv cele ce țin de aplicarea sancțiunilor disciplinare de excludere din profesie.
- IPN: În ce măsură noile reguli afectează dreptul oamenilor la justiție echitabilă, îi protejează de atitudinea inumană și degradantă din partea instituțiilor statului și reprezentanților acestora? Ce credeți că ar putea face suplimentar în această perioadă de coronavirus persoanele pătimite, dosarele sau cauzele cărora durează ani de zile, măcinând sănătate, bani și chiar vieți?
- Mihail Cotorobai: Din păcate, persoanele cu dosare de ani de zile nu au mari șanse să-și rezolve problemele lor în instanță în perioada stării de urgență. Sistemul nu a funcționat bine în condiții normale, darămite pe timp de pandemie. Îmi pare rău să fac asemenea afirmații, dar este o realitate.
Starea de urgență a afectat atât activitatea instanțelor de judecată, cât și a procurorilor, avocaților, executorilor judecătorești și a notarilor. Instanțele de judecată, procurorii și avocații și-au redus activitatea doar la cazurile de urgență care nu pot fi amânate. Cel mai grav e că nu există practici uniforme.
În măsura posibilităților, noi monitorizăm starea de lucruri și în ceea ce privește accesul la justiție în perioada stării de urgență. Putem fi și sesizați prin poșta electronică, la rubrica specială creată în acest scop de pe pagina oficială a instituției sau la telefoanele care pot fi găsite pe site. Atâta doar că Avocatul Poporului nu se implică în examinarea cazurilor care se află deja în instanță.
- IPN: În ce măsură, în această perioadă foarte specială, sunt respectate și protejate drepturile Avocatului Poporului? Cred că răspunsul la această întrebare ar fi suficient de semnificativ pentru tema drepturilor omului în Republica Moldova, în general, și în această perioadă foarte complicată prin care trecem...
- Mihail Cotorobai: Nu știu ce anume aveți în vedere vorbind de protejarea drepturilor Avocatului Poporului, dar pot să vă spun ce cred despre respectarea drepturilor omului în ansamblu în această perioadă în Moldova. După cum spuneam anterior, de la instituirea regimului de urgență Avocatul Poporului a expediat aproximativ 20 de demersuri, avize cu recomandări autorităților publice și Comisiei pentru Situații Excepționale. În fiecare demers era semnalată nerespectarea unor drepturi ale cetățenilor. Am primit doar 2 răspunsuri la aceste demersuri și recomandări ceea ce presupune că s-au luat anumite măsuri. Acum faceți și dumneavoastră o concluzie dacă sunt sau nu protejate drepturile cetățenilor pe timp de pandemie.
Vreau să menționez că recomandările Ombudsmanilor au în exclusivitate scopul de a ajuta autoritățile, prin utilizarea atribuțiilor prevăzute de standardele internaționale cu privire la funcționarea Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului – semnalarea problemelor existente și consultarea cu privire la acțiunile ce se cer a fi întreprinse. În acest scop, pe 19 martie curent, Avocații Poporului au solicitat audienta președintelui CSE, prim-ministrului Ion Chicu, pentru a discuta stabilirea unui mecanism de conlucrare și schimb de informații între Oficiul Avocatului Poporului și CSE, în vederea asigurării respectării drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în perioada stării de urgență. Însă solicitării în cauză nu i s-a dat curs.
- IPN: Ați putea compara atitudinea autorităților naționale și a organismelor internaționale în ceea ce privește eforturile Avocatului Poporului din Republica Moldova în această perioadă complicată pentru țara noastră, dar și pentru lumea întreagă?
- Mihail Cotorobai: Din păcate, aportul Oficiului Avocatului Poporului a fost și rămâne mai mult apreciat peste hotarele țării, de către partenerii internaționali ai instituției și de organizațiile de profil și structurile ONU, ale Consiliului Europei. Acolo se înțelege rolul instituției și importanța acesteia. În fiecare stat, unde există această instituție, situația este diferită. Atitudinea depinde de voința factorului guvernamental de a asculta, recunoaște și accepta recomandările Ombudsmanului. Or, Avocatul Poporului este anume acea instituție care arată încălcările, și desigur, asta deranjează pe orice autoritate publică.
---
P.S.: Proiectul Agenției IPN „Injustiția scoasă la vedere prin mijloace multimedia” prevede desfășurarea unui ciclu amplu de conferințe de presă pe marginea cazurilor în care persoanele își caută dreptatea în instanțele de judecată și alte instituții ale statului pe parcursul unor perioade îndelungate, precum și interviuri cu specialiștii și experții în domeniu. Partenerul proiectului este Uniunea Avocaților din Moldova, iar Oficiul Avocatului Poporului va monitoriza mesajele expuse în cadrul conferințelor de presă de la IPN. Varianta video a interviului cu Avocatului Poporul ui Mihail Cotorobai poate fi urmărită aici.