Rusia de astăzi și Germania nazistă sunt două state care se aseamănă după modelul de acțiune. Atât Germania, după Primul Război Mondial, cât și Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice, au dat dovadă de revizionism și au încercat să schimbe prin forță ordinea internațională. Opinia aparține istoricului Mihai Țurcanu și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial”, organizate de Agenția de Presă IPN. Potrivit istoricului, prin războiul din regiunea transnistreană din 1992, cel din Georgia din 2008 și prin războaiele din Ucraina din 2014 și 2022, Rusia demonstrează că n-a renunțat la atitudinea sa imperialistă și revanșardă.
Potrivit istoricului Mihai Țurcanu, prin pactul de neagresiune Ribbentrop-Molotov semnat în august 1939, URSS și Germania nazistă și-au împărțit sferele de influență. Alianța secretă dintre cele două state a oferit forțelor germane posibilitatea ca la 1 septembrie 1939 să atace Polonia, declanșând astfel cel De-al Doilea Război Mondial.
„Pactul Ribentrop-Molotov nu era un simplu tratat, nu era un act banal. Punctul III al tratatului prevedea că Germania și Uniunea Sovietică se angajau să se consulte reciproc, în viitor, în privința problemelor de interes. Era aproape o alianță, de facto. Atunci s-a ajuns la cunoscuta împărțire a sferelor de influență. Finlanda, țările baltice au fost trecute în sfera de influența sovietică, jumătate din Polonia și Basarabia. Apropo, Uniunea Sovietică a avut mult mai multe câștiguri din această împărțire”, a spus doctorul în istorie de la Institutul de Istorie al USM, Mihai Țurcanu.
Potrivit istoricului, declanșarea celui De-al Doilea Război Mondial și declanșarea războiului de agresiune asupra Ucrainei au la bază aceleași motive ale statelor dictatoare. Atât Germania nazistă, cât și Rusia de astăzi, succesoarea de drept a Uniunii Sovietice, și-au propus să schimbe ordinea internațională prin forță.
„Una dintre asemănări este revizionismul. Atât Germania nazistă, cât și Rusia de astăzi sunt state revizioniste. Ele doresc schimbarea prin forță a ordinii internaționale, cu atât mai mult cu cât Rusia de astăzi nu este capabilă să-și asume un rol constructiv în acest sistem și ea dorește prin forță să-l distrugă. Mai avem mitul etnicilor de peste hotare care trebuie ajutați. Hitler spunea că Germania are o misiune istorică de a-i salva pe cei 10 milioane de etnici germani din afara granițelor Reich-ului, iar Putin spune același lucru despre lumea rusă și vorbitorii de limba rusă”, a mai spus Mihai Țurcanu.
Potrivit istoricului, după destrămarea URSS, Rusia încearcă prin agresiune să-și refacă imaginea de putere mondială și să-și recâștige controlul asupra sferelor sale de influență. De asemenea, potrivit lui Mihai Țurcanu, atât Germania nazistă, cât și Rusia de astăzi promovează ideea unor comploturi interne care împiedică aceste deziderate.
„Un alt mit promovat este mitul loviturii de cuțit pe la spate, el era promovat și în Germania după Primul Război Mondial, când se spunea că Germania era, în Primul Război Mondial, foarte aproape de victorie, dar a fost trădată de liberali, social-democrați, evrei, masoni, care au organizat greve în spatele frontului și din această cauză a fost pierdut războiul, din cauza trădătorilor. Cam același mit se promovează astăzi în Rusia, care spune că Uniunea Sovietică era un succes, un model pentru întreaga lume, dar Gorbaciov a vândut URSS americanilor. Gorbaciov în repetate rânduri a infirmat aceste zvonuri, dar propaganda rusă este mai puternică. Rușii și azi promovează mitul trădării, potrivit căruia dușmanii din interior au vândut țara americanilor, celor de la NATO. Până la urmă, agresiunea de azi din Ucraina a avut loc după războiul rus împotriva Georgiei, războiul din Ucraina din 2014. În zadar Elțin promitea în 1991 că Rusia a renunțat la moștenirea sa imperialistă, războiul lor împotriva noastră din Transnistria și tot ce a urmat ulterior contrazice complet aceste declarații”, a explicat istoricul.
Dezbaterea publică la tema „Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial” este a 18-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
