Mihai Răzvan Ungureanu: „România este şansa Moldovei de integrare europeană”

„România este şansa de integrare europeană a Moldovei”, a declarat ministrul român de externe, Mihai Razvan Ungureanu, aflat la Chişinău în vizită privată la sfârşitul săptămânii curente. Ungureanu a spus că Moldova trebuie să decidă repede, dacă are nevoie de această şansă sau nu. „Nu există şi-şi, există ori-ori, iar celebrul proverb cu mielul deştept, care suge de la două oi nu-şi are aplicare în Uniunea Europeană”, a spus ministrul , menţionând că acesta poate nu e cel mai bun mod de a descrie lucrurile, dar este clar cel mai elocvent. „Aştept ca Moldova să folosească această şansă fantastică, deoarece văd multe prilejuri de cooperare transfrontalieră moldo-română. Moldova va fi pentru noi principalul beneficiar de asistenţă pentru dezvoltare şi unul dintre cei mai mari beneficiari ai contribuţiei româneşti în programele de bună politică de vecinătate, pe care le vom pune în practică odată cu aderarea în 2007 la UE”, a spus sursa citată. „Europa, aşa cum a fost proiectată prin tratatul de la Roma din 1957, este Europa, în care şi Moldova poate să aibă un loc, însă pentru a reuşi integrarea în UE, Moldova trebuie să ştie că există 4 piloni care garantează succesul acestei încercări: creşterea economică; necesitatea de a identifica un pericol, deoarece când ştii că te ameninţă ceva, ai un motiv bun pentru a căuta sprijin în forţa comunităţii; moralitatea, pentru că dacă te angajezi să respecţi un contract, este nevoie să te porţi exemplar; şi elaborarea unui proiect major de politică externă. Mihai Răzvan Ungureanu a dat asigurări că politica României faţă de Moldova nu este o politică ezitantă şi nici una declarativă, ci este o politică precisă, pragmatică, şi o politică a speranţei că statul moldovean, dincolo de ezitări şi de începutul greu al propriilor proiecte strategice, la un moment, dat se va alătura României în UE. „Trebuie să ştiţi că frontiera dintre România şi Moldova nu va fi interpretată ca un zid, ci dimpotrivă un bun prilej de a demonstra în continuare că eşti un bun european, pentru că în experimentul enorm, care se numeşte UE, frontiera este o noţiune figurată şi este doar o garanţie de contract politic european pentru multe state din sud-estul Europei”, a menţionat Ungureanu. Ministrul român a apreciat că Moldova, pentru a cărei prezenţă regională România insistă din 1998, reuşeşte, tot prin efortul României şi a altor prieteni din regiune, să fie astăzi prezentă ca observator cu drepturi depline în aproape toate schemele de cooperare regională, începând cu Pactul de stabilitate şi terminând cu Procesul de cooperare în sud-estul Europei. În context, el a spus că Moldova trebuie să intre în pachetul balcanic de vest, statele căruia vor putea în timp să încheie acorduri de asociere şi aderare la UE. Mihai Răzvan Ungureanu a dat asigurări că România are obligaţia de a ajuta şi a oferi toate şansele, care pot fi valorificate spre binele Moldovei ori de câte ori i se va cere acest lucru, însă „Moldova este şi va fi ceea ce electoratul ei doreşte să fie şi nu ceea ce România doreşte să fie. România doar speră ca Moldova să fie ceea ce vrem noi să fie”. În legătură cu condiţiile care le-ar putea îndeplini Moldova pentru a fi acceptată în UE, ministrul a spus că este un ansamblu mare de criterii, care devin din ce în ce mai complicate, dar ceea ce trebuie la moment să facă Moldova este să-şi arate disponibilitatea de cooperare, capacitatea de a folosi şansa, pe care o va avea odată cu aderarea României la UE şi, nu în ultimul rând, să înceapă să adauge substanţă retoricii europene şi să înceapă să se alinieze la liniile de politică externă a UE. Mihai Răzvan Ungureanu a dat asigurări că odată cu aderarea la UE, România se va implica activ în implementarea proiectelor de infrastructură şi mai ales a celor de energetică, aceasta neînsemnând că nu se va face dreptate proiectelor culturale sau colaborării politice. Dar, în ceea ce priveşte folosirea fizică a fondurilor de care va dispune, România va da prioritate proiectelor privind conectarea Moldovei la sistemul energetic românesc, prin finalizarea lucrărilor de la linia de distribuţie Cantemir-Fălciu, realizarea conexiunilor cu magistralele de gaz, care traversează România, adaptarea liniei ferate Iaşi – Tighina la ecartament normal, etc..