Republica Moldova are motive întemeiate să se alinieze într-o proporție cât mai mare la regimul de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Federației Ruse. De această părere este Mihai Mogîldea, vicedirector al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. El a declarat în cadrul dezbaterii publice cu tema „Alinierea la sancțiunilor UE împotriva Rusiei: motive și riscuri” organizată de IPN că în ultimele luni Federația Rusă demonstrează că are o abordare agresivă în raport cu Republica Moldova.
„Obiectivul stabilit de Federația Rusă este de a destabiliza situația internă și de a schimba guvernarea de la Chișinău, prin protestele finanțate de Federația Rusă, toată această clounadă, care este regizată de la Kremlin, prin declarații enunțate de purtătoarea de cuvânt Zaharova destul de frecvent, care lovește în statul Republica Moldova și în activitatea guvernării. Cu siguranță, toate aceste elemente au fost luate în calcul de actuala guvernare, atunci când s-a menționat faptul că Republica Moldova s-ar putea să se alinieze mai multor pachete de sancțiuni. Eu cred că efectele acestei alinieri nu vor fi covârșitoare pentru Federația Rusă, dar ele sunt menite să arate solidaritate cu țările UE și cu Ucraina. Ele sunt menite să transmită societății faptul că Republica Moldova nu doar la nivel declarativ condamnă agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei, dar este gata să aplice prin propriile sale forțe acele sancțiuni împotriva Federației Ruse care sunt necesare și cerute nu doar din exterior, dar și din interior, de o parte a societății”, spune Mogîldea.
Mihai Mogîldea susține că, pe lângă riscurile pe care urmează să și le asume Republica Moldova ca urmare a alinierii la sancțiunile UE, există și beneficii ale acestui exercițiu de solidaritate cu comunitatea europeană și cu Ucraina.
„Cred eu că beneficiile pentru noi vor ieși dintr-o apreciere mai înaltă la nivel internațional, din recunoașterea că Republica Moldova este gata să-și asume și niște riscuri care vin la pachet cu impunerea acestor sancțiuni. La nivel economic, cu siguranță, alternativele au fost analizate atent. La momentul actual reziliența Republicii Moldova este una mai largă și suntem pregătiți să ne detașăm de tot ceea ce înseamnă piața energetică a Federației Ruse și să ne orientăm treptat către piața de desfacere a Uniunii Europene”, spune el.
Cât privește riscurile care pot veni din partea Federației Ruse, Mihai Mogîldea spune că acestea sunt previzibile, nu vor fi măsuri noi. „S-ar putea să asistăm la niște embargouri pentru agenții economici, poate un regim de sancțiuni în oglindă pentru Republica Moldova, Deși, la ora actuală, pornind de la realitatea războiului de la graniță, este clar că inclusiv contractele economice cu Federația Rusă sunt practic sistate. S-ar putea crea impresia că vor fi loviți agenții economici în urma alinierii la aceste sancțiuni, dar ei sunt deja loviți, încă de la începerea războiului. S-ar putea să asistăm la expulzarea anumitor reprezentanți ai corpului diplomatic de la Moscova. Astfel de tentative au existat și anterior”, spune Mihai Mogîldea.
Expertul adaugă că, după ce se va încheia războiul din Ucraina, țările Uniunii Europene, inclusiv Republica Moldova, vor continua să importe resurse energetice și din alte țări decât din Federația Rusă.
„Să nu uităm că țările UE reprezentau o piață importantă de desfacere pentru Rusia, iar ca urmare a acestor sancțiuni, Federația Rusă a trebuit să-și reorienteze exporturile către țările asiatice și aici intră în ecuație India sau China. Sunt state care la ora actuală au devenit principalele piețe pentru produsele rusești. Avem la ora actuală o interdicție pentru importurile de cărbune pe teritoriul țărilor europene. Mai avem o interdicție cu privire la importurile de petrol, care se va materializa treptat. Ceea ce înseamnă că țările Uniunii Europene sunt și ele într-o perioadă de tranziție pentru a se adapta la un nou regim de import. Cu excepția Ungariei, care în continuare mizează pe importul de gaze rusești, celelalte țări europene deja s-au reorientat către alte țări de import, iar asta înseamnă că ruperea acestei conexiuni, de ordin energetic, între piața UE și cea rusească va deveni o realitate permanentă și în perioada post-război”, a declarat Mogîldea.
El mai spune că efectele sancțiunilor UE impuse Federației Ruse s-au făcut rapid resimțite, fiind afectate mai multe domenii de activitate care au perturbat și viața cetățenilor simpli din Federația Rusă.
„Ținta sancțiunilor vizează atât entități private, cât și publice, persoane fizice, dar și juridice. La ora actuală UE are o listă de 1473 de persoane fizice apropiate regimului de la Kremlin care promovează deschis această politică cotropitoare. Menirea acestor sancțiuni este de a pune treptat Federația Rusă într-o situație complicată din punct de vedere economic, dar și politic. Contează foarte mult sancțiunile care au fost aplicate cu privire la domeniul transportului. Până la ora actuală, regimul facilitat de vize de care beneficiau cetățenii Federației Ruse nu mai este în vigoare. Țările UE sunt în măsură să analizeze în mod individual dosarele de vize venite din partea cetățenilor Federației Ruse și să ia o decizie cu privire la deschiderea sau nu a unei vize pe teritoriul UE. Spațiul avia al Uniunii Europene nu poate fi tranzitat de companiile rusești, asta înseamnă costuri mai mari pentru companiile avia de acolo. Foarte mult a fost afectat sectorul bancar din Federația Rusă. Prin diferite canale, atât băncile, cât și alte fonduri ale Federației Ruse au fost afectate. Deci, efectele sancțiunilor sunt vizibile”, a adăugat Mihai Mogîldea.
Dezbaterea la tema „Alinierea la sancțiunilor UE împotriva Rusiei: motive și riscuri” este ediția a 277-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de Fundația german „Hanns Seidel”.
